Peste un milion de apeluri frauduloase blocate în primele trei luni ale anului 2026 de operatorii de comunicații: autoritățile spun că „tentativele cresc, iar metodele infractorilor devin tot mai sofisticate”

Autoritățile explică faptul că aceste apeluri sunt filtrate prin sisteme anti-fraudă implementate de operatorii de comunicații, însă nu toate tentativele pot fi oprite din prima etapă. Directorul Agenției pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ARCOM), Sergiu Gaibur, a precizat că o parte dintre apelurile suspecte sunt analizate suplimentar prin sisteme de management al fraudei și prin colaborarea dintre operatori.

„Sistemele trebuie constant actualizate. Lucrăm cu operatorii pentru modernizare, interoperabilitate și liste comune de numere suspecte, astfel încât apelurile frauduloase să fie blocate cât mai rapid”, a explicat acesta.

Totodată, Gaibur a subliniat că, deși sistemele de protecție sunt într-o continuă evoluție, infractorii își adaptează rapid metodele de atac.

BNM: băncile intervin atunci când apar semne de fraudă

În paralel, autoritățile din sectorul financiar atrag atenția că escrocheriile nu se limitează la apeluri telefonice, ci vizează direct economiile cetățenilor. Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) explică faptul că băncile au proceduri interne de verificare a tranzacțiilor suspecte, mai ales atunci când clienții solicită retrageri mari de numerar sau transferuri neobișnuite.

Directorul-adjunct al departamentului de infrastructuri, plăți și supraveghere din cadrul BNM, Radu Habașescu, a declarat că instituțiile financiare sunt instruite să identifice semnele de manipulare.

„Dacă o persoană vorbește la telefon în timpul operațiunii, nu poate explica clar scopul retragerii sau oferă informații contradictorii, apar semnale de alarmă. Există recomandări clare pentru prevenirea situațiilor în care clienții acționează sub influența escrocilor”, a explicat acesta.

Cum funcționează schemele moderne de fraudă: OTP, apeluri false și „polițiști” falși

Totodată, el a descris una dintre cele mai frecvente scheme actuale: obținerea codurilor OTP prin apeluri false și contractarea de credite în numele victimelor, urmată de apeluri din partea unor pretinși polițiști care cer continuarea „procedurilor de verificare”, manipulând psihologic victimele.

„Este o metodă complexă de manipulare, iar de multe ori persoanelor li se spune să nu informeze banca, ceea ce face ca frauda să fie și mai greu de oprit”, a precizat reprezentantul BNM.

Autoritățile analizează inclusiv măsuri suplimentare, precum amânarea tranzacțiilor cu 24–48 de ore sau contactarea unei persoane de încredere a clientului în cazuri suspecte, pentru a reduce riscul pierderilor financiare.

„Spoofing” și aplicațiile criptate: cum scapă infractorii de control

Pe lângă fraudele financiare, experții avertizează că atacurile telefonice devin tot mai sofisticate din punct de vedere tehnic. Escrocii folosesc metoda de „spoofing”, prin care pot afișa orice număr de telefon, inclusiv unul local, deși apelul provine din afara țării. Ulterior, comunicarea este mutată pe aplicații criptate precum Telegram sau WhatsApp, ceea ce îngreunează investigațiile și cooperarea internațională.

Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice al IGP, Iurie Roșca, a subliniat că aceste rețele exploatează lacunele tehnice și procedurale.

„Infractorii cunosc foarte bine aceste limitări și le folosesc în avantajul lor. Din acest motiv, identificarea lor este foarte dificilă”, a explicat acesta.

În ultimele zile, mai multe persoane au fost reținute de poliție, după ce ar fi fost implicate în scheme frauduloase de amploare. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile acestora, organele de drept au depistat sume ce depășesc 5 milioane de lei, bani care ar proveni din activități de înșelăciune și escrocherii organizate.