Plombarea gropilor in capitala se taraganeaza, iar declaratiile autoritatilor se bat cap in cap. Primarul spune ca din cauza ministerului Economiei lucrarile nu pot demara, pentru ca nu au fost stabilite noile reguli privind producerea asfaltului, iar responsabilii de acolo afirma ca au pus la punct toate procedurile. Cat timp institutiile vor clarifica situatia, gropile de pe strazi nu vor vedea strop de asfalt.
In capitala, nu-ti ia mult timp sa gasesti gropi in asfalt si strazi denivelate. In centrul orasului le vezi, practic, la tot pasul. Cum este, de exemplu, pe strada 31 august, unde recent a fost montata o teava.
“La noi drumurile sunt distruse. Acolo unde circula troleibuzele, nu sunt bune deloc. Noi nu avem drumuri ca in Europa sau Rusia, la noi sunt cu mult mai distruse.”
Si pe acest drum din sectorul Botanica la fiecare 10 metri dai de o groapa.
Andrei locuieste de mai bine de 10 ani pe strada Constantin Brancusi. Spune ca atunci cand trece cu masina pe aici, incearca sa ocoleasca gropile, dar nu-i reuseste pentru ca pe o banda sunt parcate autoturisme.
“Arata nu prea bine din cauza gaurilor. A fost o data reparata, undeva un an si jumatate in urma, si vad ca iarasi sunt gropi, a fost prost reparata. Masinile merg incet pe aici.”
Schimbam sectorul, tabloul insa ramane la fel. In cartierul Posta Veche, doua strazi, Doina si Podgorenilor, arata ca dupa razboi.
“Avem drumuri facute si iar stricate. 33 de nuante ale asfaltului. In aceasta parte a sectorului nu sunt trotuare, iar drumurile sunt mai mici decat ar trebui. Ei trebuie nu sa repare gropile, dar sa schimbe tot stratul de asfalt.”
Gropile trebuiau plombate inca la sfarsitul lui februarie. Lucrarile insa intarzie, iar primaria arata cu degetul spre Ministerul Economiei, spunand ca responsabilii de acolo nu au aprobat normele europene de producere a asfaltului.
Intr-un comunicat emis de Ministerul Economiei, insa, se arata ca legislatia a fost modificata conform angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.
“Incepand cu 1 ianuarie 2021 producatorii, importatorii, distribuitorii, care testeaza si certifica produsele pentru constructii, dar si administratorii sau utilizatorii constructiilor, care prevad folosirea produselor respective, sunt obligati sa produca, sa solicite si sa puna la dispozitie materiale de constructie care corespund standardelor europene.”
Serviciul de presa al institutiei nu ne-a raspuns la apeluri pentru mai multe detalii.
In Republica Moldova sunt cinci organizatii de certificare si 20 de laboratoare care evalueaza daca materialele de constructie corespund standardelor europene.