Chisinaul vrea legaturi mai stranse cu UE, dar mai intai trebuie sa iasa dintr-o relatie toxica cu exporturile de energie din Moscova, scrie politico.eu.
In conditiile in care razboiul din Ucraina se declanseaza chiar peste granita, Moldova se lupta pentru a pune capat dependentei aproape totale de gazul rusesc.
Timp de decenii, Moldova a mentinut legaturi stranse cu Moscova si a beneficiat de importuri ieftine de gaze. In ultimii ani, acele relatii s-au acrit, facturile au crescut si Chisinaul s-a trezit prins intr-un ciclu de datorii si diviziuni care ii ameninta atat stabilitatea economica, cat si politica.
Intrucat Moscova blocheaza exporturile de energie catre tarile despre care sustine ca duc o politica externa „neprietenoasa”, multi se tem ca Moldova ar putea fi urmatoarea sa-si confrunte furia.
„Este sigur sa spunem ca Rusia este pregatita sa armeze dependentele energetice in raport cu amenintarile pe care le percepe din Occident”, a spus Olivia Lazard, o savanta invitata la Carnegie Europe. „Intrebarea este cum se desfasoara in Moldova si daca s-ar putea intoarce impotriva [Rusiei] pe termen lung.”
Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, face eforturi intense pentru a accelera pivotarea tarii catre Europa: in martie, tara – care are un acord de asociere cu UE – a solicitat oficial aderarea la UE si si-a sincronizat reteaua de electricitate cu cea a blocului. „Noi apartinem UE”, le-a spus ea europarlamentarilor intr-un discurs din mai.
Tara va avea nevoie de mult ajutor de la Bruxelles, a mai recunoscut ea in discursul sau: „Situatia socioeconomica este dificila. Cresterea dramatica a preturilor la energie este principalul motiv pentru o crestere istorica a inflatiei – 27 la suta.”
Intre timp, Moldova se pregateste pentru impact - si se lupta pentru aprovizionare cu combustibil alternativ.
„Criza pe care o avem ne face mai destepti”, a spus Veaceslav Ionita, economist si fost deputat moldovenesc. „Dar de ce niciun Guvern, niciun politician, nu a cautat alternative pana acum, cand gazul rusesc nu ne dadea niciun avantaj?”
Sub presiune
Dependenta completa a Moldovei de gazul rusesc este partial rezultatul unui conflict de lunga durata care a divizat tara.
De la caderea Uniunii Sovietice, regiunea separatista a Transnistriei s-a guvernat independent de Chisinau, invitand in jur de 1.500 de soldati rusi ca parte a ceea ce Moscova insista ca este un acord de mentinere a pacii.
Conform acordului Republicii Moldova cu Gazprom, furnizorul de gaze sustinut de stat rus, „ei pompeaza aprovizionarea si nu se grabesc sa fie platiti atata timp cat i se permite sa curga si in Transnistria”, a spus Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare si Socializare. Initiative la Chisinau.
Transnistria gazduieste mari complexe de productie si industriale, multe dintre ele operate de oligarhi din apropierea Kremlinului, a spus Munteanu.
Asta inseamna ca consuma o cantitate disproportionata de energie in raport cu populatia sa. Consumul mediu anual de gaz al Moldovei este de aproape 3 miliarde de metri cubi, iar Transnistria reprezinta aproximativ 1,6 miliarde de metri cubi, in ciuda faptului ca are doar o cincime din populatia tarii. Chisinaul este lasat sa plateasca toata factura.
Rezultatul pentru capitala este ca Moscova este ingaduitoare in ceea ce priveste platile - un aranjament care a ajutat economia in dificultate a tarii sa ramana pe linia de plutire.
Acordul a inceput sa se acreasca in ultimii ani, iar razboiul din Ucraina a intensificat efortul de a scapa de dependenta de energia rusa.
„Pana in 2005, am cumparat gazul rusesc de doua-trei ori sub pretul pietei”, a spus Ionita, fostul deputat. „Dar acest pret a crescut pe masura ce Moldova a urmarit integrarea europeana si ne-au pedepsit obligandu-ne sa platim din ce in ce mai mult”.
In aprilie, monopolul de export de gaze din Moscova, Gazprom, a inmanat Chisinaului o factura de 1.110 de euro la 1.000 de metri cubi de gaz, o crestere semnificativa de la doar 509 de euro in martie – si de 10 ori mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, potrivit lui Ionita.
Conform termenilor unui nou contract semnat in octombrie, suma datorata se bazeaza pe pretul la vedere fluctuant al gazelor si petrolului, mai degraba decat pe tarifele fixe pe termen lung anterioare.
Contractul a readus Republica Moldova din pragul unei situatii de urgenta nationala, dupa ce acordul sau anterior s-a incheiat in septembrie si Gazprom a amenintat in mod repetat ca va inchide robinetele, ca parte a unei dispute privind datorii neplatite de 676 de milioane de euro pentru livrarile anterioare. Guvernul lui Sandu contesta amploarea arieratelor, iar Gazprom a amanat cererile pentru un audit extern.
Tara s-a tinut la curent cu platile pentru livrarile sale actuale, dar costul in crestere si posibilitatea ca Moscova sa decida sa renunte la contract pana cand se plateste descoperirea de cont a facut situatia din ce in ce mai grea.
Strategie de iesire
Printre alternativele explorate de guvernul lui Sandu se numara o noua conducta de 120 de kilometri care leaga Chisinaul de orasul romanesc Iasi. Conducta este capabila sa transporte pana la 1,5 miliarde de metri cubi de gaz – mai mult de o treime din nevoile de varf ale Moldovei.
Constructia a fost finalizata vara trecuta, dar avand in vedere contractul Republicii Moldova cu Gazprom, inceperea fluxului de gaz de-a lungul noii conducte nu a fost considerata o prioritate. Acum, Bucurestiul spune ca este o chestiune de urgenta, desi preturile sunt inca de negociat.
Munteanu este optimist ca se poate face o afacere. Dar este o intrebare deschisa daca Romania va fi la fel de ingaduitoare ca Gazprom in a permite tarii lipsite de numerar sa-si adune datorii si daca natiunile occidentale ar putea fi dispuse sa intervina pentru a ajuta cu facturile.
In decembrie, Bruxelles-ul a pus la dispozitie fonduri de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Moldova sa faca fata cresterii costurilor combustibilului, iar saptamana trecuta a adoptat o Strategie Energetica Externa care promite sprijin suplimentar pentru Moldova. De asemenea, blocul a ajutat Romania sa-si creasca capacitatea de stocare a gazelor de la 3 miliarde la 4 miliarde mcm, ceea ce inseamna ca va fi mai bine echipata pentru a satisface nevoile Moldovei.
„Exista o intelegere in UE acum ca nu va exista o securitate energetica care sa poata retine apa fara a lucra activ cu parteneri apropiati din vecinatatea directa”, a spus Lazard de la Carnegie Europe.
In timp ce Sandu continua sa caute sprijin pentru o intoarcere catre Occident, Kremlinul pare sa-si fi supraestimat capacitatea de a folosi exporturile de energie pentru a mentine fosta Republica Sovietica pe orbita sa.
„Exista o persoana care merita toate medaliile pentru ca a pus Moldova pe drumul integrarii europene”, a spus Ionita, „si acesta este Vladimir Putin”.