Presedintele Curtii Constitutionale vine cu explicatii dupa decizia magistratilor de saptamana trecuta, prin care seful statului a fost obligat sa desemneze candidatul la functia de premier daca are sustinerea unei majoritati parlamentare.
Pe blogul sau, Alexandru Tanase afirma ca tara noastra este stat parlamentar, asadar presedintele nu are cum sa ia de unul singur o decizie care ar putea duce la anticipate. Potrivit lui Tanase, acesta si este rolul consultarilor cu fractiunile parlamentare si seful statului nu poate sa ignore o majoritate parlamentara, daca ea este formata. Recent, socialistii au cerut demisia judecatorilor de Curtea Constitutionala pentru decizia luata marti.
------------------------------------------
Alexandru Tanase, PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE : "Forma de guvernamânt în Moldova este republica parlamentara. Orice intepretari legate de arhitectura institutionala a tarii trebuie facuta tinând cont de aceasta situatie de fapt. Republica parlamentara presupune ca seful statului nu este un actor activ, ci mai degraba o figura simbolica, având atributii mai mult protocolare si instrumente limitate de interventie în procesul politic. Pornind de la forma de guvernamânt, trebuie definit clar rolul sefului statului, ca institutie constitutionala. Anume din aceste motive, pe parcursul ultimilor 4-5 ani, Curtea Constitutionala, prin întreaga jurisprudenta, a urmarit scopul de a pondera rolul Presedintelui republicii, aducându-l în corespundere cu forma de guvernamânt (HCC nr. 17 din 12 iulie 2010, HCC nr. 30 din 1 octombrie 2013, HCC nr.29 din 24 noiembrie 2015).
Ar fi bine ca cei care „cad de pe scaune” sa stie ca în nici o republica parlamentara Presedintele ales de majoritatea parlamentara nu are dreptul de a dizolva Parlamentul pentru motivul ca majoritatea absoluta a deputatilor nu-i accepta candidatul la sefia guvernului, în asemenea conditii ca în Republica Moldova. Repet, nicaieri!
Mai mult, asa ceva ar fi fost de neconceput. Niciunui Presedinte nu i-ar fi trecut prin cap sa ignore o majoritate absoluta a Parlamentului, nici chiar în republicile prezidentiale. Este o chestiune de cultura politica si de respect fata de democratie. Într-o tara cu un nivel elementar de cultura democratica, unde actorii politici actioneaza în spiritul loialitatii constitutionale, nici nu ar fi fost necesara o asemenea interpretare a Constitutiei, deoarece este evident ca vointa majoritatii absolute nu poate fi ignorata.
Orice interpretare a art. 98 (1) din Constitutie în sensul ca seful statului, într-o republica parlamentara, ar avea dreptul de a impune majoritatii absolute un premier, ar fi o interpretare prin reducere la absurd, care nu tine cont de forma de guvernamânt. Or, forma de guvernamânt este fundamentul pe care este asezata întreaga arhitectura institutionala. Anume din acest motiv, marea dilema pe care am avut-o a fost nu natura interpretarii, care, dupa cum spuneam, este evidenta, ci necesitatea de a explica ceva ce este extrem de clar pentru orice persoana care actioneaza în spiritul loialitatii constitutionale.
În cele din urma, am decis sa venim cu aceasta interpertare nu doar din motivul ca în tara noastra doar 3% din populatie citesc ziare si 60% cred în horoscop. Am decis sa clarificam aceasta problema deoarece notiunea de loialitate constitutionala este total necunoscuta la noi. Scopul pe care l-am urmarit a fost sa eliminam înca un nucleu de contradictii institutionale pentru viitor.
În ultimii 4 ani, am avut un Presedinte care si-a exercitat mandatul în limitele Constitutiei si nu a încercat sa creeze înca un pol de putere. Dar daca peste 4 luni vom avea un Presedinte cu altfel de apucaturi si care nu se va multumi cu rolul protocolar pe care i-l confera Constitutia? Având la îndemâna un asemenea instrument, poti distorsiona total procesul politic. Un eventual drept discretionar al Presedintelui de a impune Parlamentului premierul nu ar însemna altceva decât ca avem o republica prezidentiala cu un presedinte ales de Parlament. Asa ceva este inadmisibil.
Acestea sunt motivele pentru care Curtea a decis ca Presedintele are dreptul discretionar de a desemna premierul, indiferent de opinia fractiunilor, doar în cazul în care în Parlament nu exista o majoritate parlamentara, iar în cazul în care exista o majoritate absoluta, presedintele nu o poate ignora. Riscul de dizolvare trebuie sa determine partidele parlamentare sa formeze majoritati si sa guverneze. Anume asta urmeaza sa se întâmple si în Moldova. Sau va fi formata o majoritate absoluta, capabila sa formeze un guvern, sau Parlamentul va fi demis. Una din doua.
Mai mult, Presedintele nu poate ignora o majoritate parlamentara deoarece Parlamentul este cel ce suporta consecinta nevotarii candidatului propus, si nu Presedintele. Astfel, Presedintele nu poate sa nu tina cont de existenta unei majoritati în Parlament, decât daca actioneaza cu intentia directa de a determina dizolvarea Parlamentului."
Pe data de 4 ianuarie, candidatul desemnat Ion Sturza va prezenta Parlamentului lista cabinetului de ministri si programul de guvernare si va cere votul de incredere al deputatilor pentru investirea Guvernului.
Din cele 51 de voturi de care are nevoie, el poate conta in acest moment doar pe cele 18 ale liberal-democratilor. In rest, PCRM, PD, PSRM si cei 14 ex-comunisti au spus ca nu-l vor sustine, iar PL si grupul Leanca stau la dubii.