Primele declaratii ale lui Igor Dodon dupa ce a iesit din izolator: patru falsuri in doua minute

Joi, 26 mai 2022, magistratul Roman Mazuret de la Judecatoria Chisinau (sediul Ciocana) a decis plasarea lui Igor Dodon in arest la domiciliu pe 30 de zile, dupa ce acesta a petrecut doua nopti in izolator. Sustinut de un grup de membri si adepti ai PSRM si huiduit de alti cetateni, Dodon a facut primele declaratii pentru presa la iesirea din sala de judecata, a lansat critici la adresa guvernarii, dar a refuzat sa raspunda la intrebarile jurnalistilor. Intre altele, Dodon a afirmat ca dosarul sau este facut la comanda presedintei Maia Sandu, ca actuala guvernare ar fi adus consilieri straini care controleaza statul, ca politisti straini patruleaza pe drumurile din Moldova si ca autoritatile „ar chema” NATO in Moldova.

FALS 1: Imediat ce a intrat in functie, Maia Sandu i-a cerut procurorului general sa-i deschida dosar penal lui Dodon

„Consider acest dosar politic la comanda Maiei Sandu, care imediat ce a intrat in functie, in decembrie 2020 si la inceputul lunii ianuarie i-a cerut procurorului general sa-mi deschida mie dosar penal sa ma puna la puscarie”, a declarat Igor Dodon, precizand ca de dosarul sau s-ar ocupa 53 de procurori. La briefing-ul de presa sustinut dupa sedinta Consiliului Suprem de Securitate din 27 mai 2022, raspunzand la intrebarea unei jurnaliste, presedinta Maia Sandu a dezmintit aceste afirmatii. „Nu-i cunosc pe acesti procurori, am aflat despre acest caz din presa si repet, cel mai important lucru este ca acest caz, de rand cu altele, sa se bucure de transparenta maxima si procurorii sa se ghideze doar de lege. (…) Domnul vizat de acest caz, daca crede ca este cinstit, atunci nu are de ce sa-si faca griji”, a mai precizat sefa statului.

Acuzatia ca Maia Sandu inca in decembrie 2020 i-ar fi cerut procurorului general sa-i deschida dosar penal lui Dodon este lipsita de argumente factuale. Reamintim ca la sfarsitul anului 2020, cand M. Sandu a preluat mandatul de presedinte, functia de procuror general era detinuta de Alexandr Stoianoglo, numit in 2019 prin decretul lui Igor Dodon. Intr-o declaratie de la 19 august 2021, Maia Sandu a respins acuzatiile ca ar fi cerut deschiderea unor dosare penale in privinta unor politicieni de opozitie, cerandu-i lui Stoianoglo sa aplice legea si sa investigheze, inainte de toate, cazurile de mare coruptie.

In februarie 2021, Dodon a mai acuzat-o pe Maia Sandu ca ar fi dispus Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) sa fie urmarit, atat el, cat si membrii familiei sale, dar si colegii lui socialisti. La scurt timp, SIS a emis un comunicat prin care a dezmintit declaratiile politicanului. De mentionat ca actualul director SIS, Alexandr Esaulenco, a fost numit in functie de Parlament la 25 iunie 2019, cand majoritatea in Legislativ era detinuta de PSRM si Blocul ACUM.

FALS 2: Guvernarea a adus consilieri straini care controleaza institutiile statului

„Este  straniu si josnic sa ma invinuiasca de tradare de patrie acei care la aceasta etapa au umplut toate institutiile de stat cu consilieri straini romani, americani, nemti care controleaza toate institutiile, inclusiv in institutia prezidentiala sunt zeci de consilieri straini platiti din afara tarii”, potrivit lui Igor Dodon.

Aceste declaratii sunt speculative. De fapt, autoritatile Republicii Moldova, in special Guvernul, sunt asistate de echipe de consilieri de rang inalt inca din perioada 2015-2016, la solicitarea Executivului de atunci, dupa cum declara fosta ministra de Externe, Natalia Gherman. In 2016, in Guvernul Filip erau 26 astfel de consilieri, a caror misiune a fost sprijinirea autoritatilor Republicii Moldova in implementarea agendei de reforma in domeniul integrarii europene, in special in dezvoltarea capacitatilor de realizare a Acordului de Asociere RM-UE.

De altfel, misiunea de consilieri europeni de rang inalt a functionat si in perioada guvernarii socialiste, in Guvernul condus de Ion Chicu, dupa cum reiese dintr-un comunicat al Executivului, citat de agentia oficiala de presa, Moldpres, la 5 februarie 2020.

La ora actuala, in institutiile guvernamentale din R. Moldova la fel activeaza consilieri straini, insa acestia nu „controleaza institutiile statului”, cum afirma Dodon, ci ofera expertiza in diverse domenii. In cadrul proiectului european „Suport la implementarea Misiunii Inaltilor Consilieri ai Uniunii Europene” in tara noastra activeaza zece consilieri de nivel inalt – profesionisti din statele membre UE cu experienta vasta in domenii cum ar fi: anticoruptie, lupta contra spalarii banilor si recuperarea bunurilor infractionale, masuri de promovare a increderii, politica vamala si fiscala, educatie si cercetare, energie, servicii financiare, tranzitia verde, justitie si procuratura, reforma administratiei publice locale, inclusiv descentralizarea si fuzionarea voluntara. Daniel Voda, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene (MAIE), a declarat pentru Stopfals.md ca acesti consilieri nu influenteaza deciziile autoritatilor moldovenesti, ci doar acorda asistenta necesara prompta pentru asigurarea progresului in anumite actiuni sau reforme ale Guvernului.

FALS 3: Politisti straini ne patruleaza drumurile, iar soldati inarmati straini ne pazesc frontierele

„Este cinic sa ma invinuiasca pe mine de tradare de patrie cei care au adus politisti straini sa controleze masinile pe drumurile noastre, au adus soldati inarmati straini care ne pazesc frontierele…”, a mai afirmat fostul presedinte al PSRM.

Se pare ca declaratiile despre politistii straini care „ar controla masinile” pe drumurile noastre este o continuare a altui fals, promovat de deputatul Blocului Comunistilor si Socialistilor (BECS) in Adunarea Populara a Gagauziei, Leonid Chiosea. Acesta a declarat la inceputul acestui an ca politia romana ar patrula, in comun cu cea moldoveneasca, in raioanele din sudul Republicii Moldova. Inspectoratul de Politie si Inspectoratul National de Securitate Publica au negat atunci aceste afirmatii, iar Chiosea a declarat pentru Stopfals.md ca a fost inteles gresit.

Ce tine de „soldati inarmati straini care ne pazesc frontierele”, Igor Dodon s-a referit, cel mai probabil, la misiunea FRONTEX (Agentia Europeana pentru Politia de Frontiera si Garda de Coasta). De fapt, cooperarea oficiala intre Politia de Frontiera (pe atunci Serviciul de Graniceri) si FRONTEX a fost lansata in 2008, pe timpul guvernarii comuniste, cand Igor Dodon detinea functia de prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei.

In luna martie curent, FRONTEX a lansat o operatiune comuna de asistenta a Politiei in gestionarea fluxului mare de migranti din Ucraina, provocat de invazia rusa in tara vecina. Operatiunea prevedea dislocarea a cel mult 84 de ofiteri de politie de frontiera europeni. Potrivit datelor Organizatiei Natiunilor Unite pentru Refugiati, de la inceputul razboiului, aproximativ 475.000 de ucraineni au ajuns in Republica Moldova, iar circa 90.000 (potrivit autoritatilor de la Chisinau) au ramas in tara, ceilalti au plecat in alte state, in special in lunile martie si aprilie, cand punctele de trecere a frontierei de stat au fost suprasolicitate.

FALS 4: Guvernarea cheama NATO in Republica Moldova

„...cheama NATO incoace si vrea sa ia armament de la americani si de la Marea Britanie”, a mai declarat Igor Dodon, cel mai probabil referindu-se la recentele declaratii ale unor oficiali britanici si americani care sustineau ca tarile lor sunt gata sa livreze armament Republicii Moldova ca s-o ajute sa se apere in cazul unei invazii ruse. Deci, nu este vorba de o solicitare din partea Chisinaului, iar propunerea a venit nu din partea NATO, dar a doua state membre ale acestei organizatii.

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a precizat in urma acestor declaratii ca Republica Moldova coopereaza cu NATO, fiind respectat statutul neutralitatii tarii noastre. „Cooperarea noastra cu NATO se desfasoara in cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperari fiind Planul Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP). Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat tine de importanta respectarii principiului neutralitatii constitutionale a tarii noastre de toti actorii vizati”, se spune in comunicatul de presa.

Statutul de neutralitate interzice stationarea fortelor militare straine pe teritoriul tarii, principiu incalcat de Federatia Rusa, care are dislocate in stanga Nistrului munitie si un contingent militar.

Ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Nicu Popescu, a declarat intr-un interviu pentru Radio Europa Libera ca Republica Moldova trebuie sa-si fortifice capacitatea militara pentru a-si asigura securitatea. „Asa ca exista, a spus Popescu, o discutie in interiorul tarii despre pasii urmatori, cum sa ne adaptam la un mediu geopolitic mult mai amenintator, dar nu discutam in termeni concreti la aceasta faza despre furnizari de arme letale”, noteaza Europa Libera.

Amintim ca pe toata durata mandatului sau de Presedinte al Republicii Moldova (2016-2020), Igor Dodon a transmis cu regularitate dezinformari si mesaje speculative despre Uniunea Europeana, Acordul de Asociere UE-RM, dar si despre NATO, dezinformari dezmintite de portalul Stopfals.md. Dodon critica frecvent partenerii externi ai tarii noastre, laudand Federatia Rusa, in multe cazuri dezinformand prin date si cifre scoase din context si interpretate tendentios despre exporturi, migranti etc.

Dosarul „Kuliokul”

Igor Dodon a fost retinut la 24 mai 2022, dupa efectuarea mai multor perchezitii la domiciliile si in automobilele acestuia si ale unor persoane interpuse in cauza penala numita generic „Kuliokul”. Potrivit procurorilor, Dodon este cercetat pe patru capete de acuzare: corupere pasiva, acceptarea finantarii partidului politic de catre o organizatie criminala, tradare de patrie si imbogatire ilicita.

Reamintim ca in mai 2020 in spatiul public au aparut imagini video filmate in iunie 2019, in care Igor Dodon discuta cu fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc un plan de federalizare a Republicii Moldova. Igor Dodon isi etala relatiile cu Vladimir Putin, iar la un moment dat Plahotniuc si Serghei Iaralov, un om de afaceri din anturajul acestuia, ii ofera lui Dodon o sacosa in care se presupune ca ar fi fost bani pentru finantarea PSRM, iar Dodon il roaga sa i-o transmita „lui Cornel”, care „luni trebuie sa dea salariile”, cel mai probabil fiind vorba de deputatul PSRM Corneliu Furculita.

Citeste mai departe pe stopfals.md.