Comisia de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat a identificat probleme care depășesc cu mult nivelul salariilor managerilor. Președintele Comisiei, deputatul Dinu Plîngău, susține că printre principalele nereguli se numără remunerațiile și bonusurile excesive, patrimoniul neînregistrat sau gestionat defectuos, dar și achizițiile realizate fără licitații ori în condiții suspecte.
Potrivit parlamentarului, în majoritatea întreprinderilor de stat salariile nu sunt neapărat mari în raport cu piața muncii. Problemele apar însă în cazul unor remunerații suplimentare, al primelor și al cumulării mai multor funcții.
„Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare”
Dinu Plîngău afirmă că un manager profesionist al unei companii mari trebuie remunerat corespunzător, însă veniturile trebuie să fie însoțite de responsabilitate și transparență.
„Chiar și remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare sunt cât un salariu minim pe economie. Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană”, a declarat Plîngău.
Deputatul a dat și un exemplu privind veniturile suplimentare care pot fi obținute din prime.
„La un salariu de vreo 60 000 de lei lunar, chiar și trei prime anuale în mărime de un salariu ar face un venit suplimentar de 180.000 de lei, pe lângă alte bonusuri”, a explicat acesta.
În același timp, Plîngău spune că nu ar fi corect ca toate salariile mari din întreprinderile de stat să fie considerate automat o problemă.
„Ca să nu fim populiști, un administrator profesionist la o companie mare nu-l poți ține în funcție cu 20 000 de lei. Managerii buni care să aducă performanță au nevoie să fie atrași și cu un venit decent, specificând condiția că nu face porcării, așa cum s-a făcut în multe cazuri”, a scris președintele Comisiei.
„Sute de întreprinderi” ar exista doar pe hârtie
Una dintre cele mai grave probleme descoperite de Comisie ține, potrivit lui Plîngău, de patrimoniul întreprinderilor de stat. Deputatul susține că există „sute de întreprinderi” care nu sunt gestionate efectiv de nimeni.
El afirmă că unele dintre acestea dețin terenuri și clădiri în zone importante ale capitalei, însă bunurile nu sunt înregistrate sau sunt implicate în litigii de ani de zile.
„Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stăpân. Situație perfectă pentru furat”, a declarat Plîngău.
Parlamentarul a dat drept exemplu cazurile „Aroma” și „Pedagogul”, despre care afirmă că au terenuri și clădiri în centrul Chișinăului, iar situația juridică a unor bunuri este neclară.
„Majoritatea din aceste întreprinderi există doar pe hârtie, dar sunt câteva care au proprietăți chiar în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri care nu-s înregistrate”, a spus acesta.
Achiziții fără licitații și contracte câștigate repetat
O altă problemă semnalată de Comisie este modul în care sunt efectuate achizițiile de către întreprinderile de stat.
Potrivit lui Plîngău, există situații în care contractele sunt atribuite fără licitații sau ajung în mod repetat la aceiași agenți economici.
„Avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceeași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie”, a punctat deputatul.
Ce propune Comisia de anchetă
Pentru a elimina problemele depistate, Comisia intenționează să propună mai multe modificări legislative. Printre acestea se numără obligarea administratorilor întreprinderilor de stat să depună declarații de avere, publicarea datelor despre administratorii și membrii consiliilor de administrație, precum și transparentizarea veniturilor acestora.
Plîngău spune că va fi necesară și o inventariere a patrimoniului deținut de întreprinderile de stat.
„Lucrăm pentru a face o inventariere la întreprinderile care au sau ar fi putut avea proprietăți și să repunem în drepturi depline APP-ul”, a menționat parlamentarul.
Comisia mai intenționează să propună radierea întreprinderilor care există doar formal și nu mai desfășoară activitate.
„Vom pregăti documentele necesare în comun cu toate autoritățile pentru a radia forțat întreprinderile care există doar pe hârtie și există acolo pentru că unele au datorii de 70 de lei la stat”, a precizat Plîngău.
Totodată, parlamentarii vor solicita instituțiilor de drept un raport privind sesizările și denunțurile care au vizat activitatea întreprinderilor de stat.
Audieri privind cazuri concrete
Comisia urmează să continue audierile și verificările la întreprinderile de stat. Plîngău a anunțat că vor fi examinate cazuri concrete, inclusiv situația de la Vinăria Ialoveni.
„Vom audia, cât ne mai permite timpul, cazuri concrete de la companiile de stat”, a spus deputatul.
Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie 2026, în contextul scandalului de la MoldATSA. Aceasta este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău.
Pe 3 septembrie, Parlamentul a decis prelungirea cu 30 de zile a activității Comisiei.