Profilul candidatului PAS, Maia Sandu pe circumscriptia numarul 50 - Moldovacurata.md

Potrivit moldovacurata.md, din 1998 si pâna în 2005, Maia Sandu a activat în calitate de economista în cadrul Oficiului Bancii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005 - 2006, lucreaza în calitate de directoare a Directiei generale politici macroeconomice si programe de dezvoltare. În acea perioada, institutia era condusa de Valeriu Lazar.

Dupa ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a angajat  în cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultanta pe reforma administratiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obtine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A ramas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Bancii Mondiale. A stat acolo pâna în 2012, atunci când a fost numita de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în functia de ministra a Educatiei.

Maia Sandu a facut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leanca si Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat pâna în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnata de PLDM drept candidata la functia de prim-ministru, doar ca Partidul Liberal si Partidul Democrat au refuzat sa discute candidatura ei, dupa ce Sandu a venit cu mai multe preconditii pentru a accepta functia. Dupa acest episod, ea nu a mai intrat în componenta guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Strelet, votat în iulie 2015.

În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distantat definitiv de PLDM, anuntând ca fondeaza PAS alaturi de mai multi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educatiei (ME). În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu si PAS participa împreuna cu Partidul „Platforma Demnitate si Adevar”, formând Blocul electoral „ACUM”. Ea candideaza si în Circumscriptia uninominala nr. 50 din Diaspora, care cuprinde mai multe tari din Uniunea Europeana.

Integritatea în declararea averii si intereselor personale

Maia Sandu a indicat în declaratia de avere si interese depusa de la Comisia Electorala Centrala (CEC) în calitate de candidata la functia de deputat ca nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a declarat ca a câstigat 500 de lei românesti, echivalentul a aproximativ 2 mii de lei, în urma participarii la o conferinta la Bucuresti, dar si o dobânda în marime de 538 USD de la o banca americana, unde îsi pastreaza economiile acumulate anterior, 38,2 mii USD. Sandu a declarat aceeasi masina, o Toyota RAV 4 si un apartament în sect. Buiucani, obtinute si declarate si anterior.

Datele de la Cadastru confirma faptul ca Maia Sandu detine în proprietate un apartament pe str. Alba Iulia din Chisinau. Locuinta are doua camere si suprafata, conform „documentului de drept”, de 78,5 m.p. Estimat la 440,1 mii de lei, apartamentul a intrat în posesia candidatei la functia de presedinte în urma unui contract de investitie semnat în iunie 2002 între ea, pe atunci angajata a Oficiului Bancii Mondiale din Moldova, si SA „Agentia Municipala de Ipoteca din Chisinau” (AMIC), care gestiona constructia blocului. Imobilul, cu pret de piata de 2-3 ori mai mare decât valoarea sa cadastrala, a fost finalizat în 2003. La Cadastru, acesta a fost înregistrat pe numele proprietarei în anul 2006.

Integritatea în exercitarea functiei publice si/sau de partid

Atât cât a condus Ministerul Educatiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reguli severe la examenele de bacalaureat, inclusiv a camerelor video, optimizarea scolilor, prin închiderea institutiilor în care învatau copii putini, dar si prin promovarea unui nou Cod al Educatiei care prevedea, printre altele, alegerea sefilor institutiilor de învatamânt prin concurs si mai multa independenta pentru rectorii universitatilor. În 2015, Curtea de Conturi stabilea însa ca, în timpul mandatului Maiei Sandu, Ministerul Educatiei ar fi abordat ineficient mai multe achizitii publice. Aceste aspecte i-au fost reprosate Maiei Sandu si de catre succesoarea sa, care a si facut publice, pe pagina sa de pe o retea de socializare, informatii despre misiunile de audit de la ME.

„În 2014, ME, desi planificase 21 contracte de valoare mica în suma de cca 0,6 milioane de lei, a semnat peste 100 de astfel de contracte în suma totala de cca 3 milioane de lei. De asemenea, ME a admis cazuri de denaturare a unor date din anunturile de intentie în raport cu datele reflectate în planul de achizitie, de efectuare a achizitiilor în lipsa acoperirii financiare sau dovezii alocarii acestora. Astfel, ministerul a încheiat 3 contracte pentru achizitionarea serviciilor de realizare a evaluarilor externe a calitatii învatamântului superior din R. Moldova în suma de 6, 2 milioane de lei, în timp ce în aceste scopuri, în bugetul ministerului au fost aprobate mijloace bugetare în suma de doar 3,6 milioane”, se precizeaza, printre altele, în document.

Maia Sandu a respins însa acuzatiile ministrei, precizând ca legalitatea si corectitudinea actiunilor întreprinse de Ministerul Educatiei este confirmata prin actele de rigoare: Una dintre constatarile raportului Curtii de Conturi este ca în procesul de instalare a camerelor de supraveghere în centrele de bacalaureat, Ministerul Educatiei a achitat cu 138 de mii de lei mai mult decât costul real al lucrarilor. „Cel mai probabil, compania a emis facturi pentru mai multe lucrari decât a efectuat, iar directorii de institutii nu au verificat suficient de atent lucrarile. În momentul în care au fost depistate aceste încalcari, compania care a efectuat lucrarile a rambursat în bugetul de stat suma de 138 de mii în întregime. Pot sa va expediez copia documentului de plata”, a declarat anterior ex-ministra Educatiei, pentru Ziarul de Garda.

Maia Sandu a facut parte din cele doua guverne care au votat pentru acordarea garantiilor de stat, în valoare de 9,5 si, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 banci, Banca de Economii (BEM), Banca Sociala si Unibank, aflate astazi în proces de lichidare. Doar ca, la sedinta de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevata din functia de ministra din cauza participarii sale în campania electorala. Aceasta a votat însa pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenta, desi, conform stenogramei facute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus initial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie sa votez aceasta prostie”.

„Sa ne amintim cine erau deponenti la BEM. Nu erau oameni foarte bogati, pentru ca BEM era o banca de stat, unde îsi tineau economiile pensionarii, oamenii de la tara. Deci, acestia urmau sa ramâna fara economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovati ca am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovati ca procurorul, CNA, prim-ministrul, seful statului nu au reactionat, chiar daca, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponentii nu trebuie sa suporte costul iresponsabilitatii unor demnitari. Statul trebuie sa suporte acest pret, statul trebuie sa gaseasca vinovatii, resursele si sa le întoarca în buget”, si-a argumentat Sandu votul din 27 martie 2015.

Cazier judiciar  

În campania electorala pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2016, mai multe institutii mass-media au titrat, cu referire la declaratiile lui Igor Popa, pe atunci, procurorul mun. Chisinau, ca numele Maiei Sandu ar figura într-o cauza penala care viza licitatia organizata anterior de ME pentru achizitionarea camerelor de supraveghere la bacalaureat.

„Din presa am aflat ca Procuratura Generala (PG) a deschis un dosar pe factorii de decizie ai Ministerului Educatiei referitor la achizitiile camerelor de supraveghere pentru examenul de bacalaureat”, declara Maia Sandu în cadrul unei conferinte de presa, precizând ca Procuratura nu a informat-o despre acest lucru.

„În 2013, ME a lansat un concurs pentru camerele de supraveghere, a fost desemnat un câstigator. În perioada când câstigatorul licitatiei instala aceste camere, la ME a venit o scrisoare de la PG care spunea ca pe numele acestei companii a fost deschis un dosar penal, pentru ca vindea alt model de camere. Atunci când am primit sesizarea aveam doua optiuni: sa oprim procesul si sa avem un BAC ca de obicei, în care se fraudeaza, sau, o alta alternativa era sa mergem mai departe.

Asta am facut, dar i-am spus vânzatorului ca nu platim pâna nu vedem decizia finala a Procuraturii. Vânzatorul a fost de acord, pentru ca credea ca nu a încalcat prevederile contractuale. Camerele s-au dovedit utile, iar achizitia eficienta. Câteva luni mai târziu când am primit de la PG ordonanta prin care se decide încheierea acestui caz si în care scrie ca chiar daca modelul declarat la licitatii era altul, specificatiile tehnice sunt aceleasi si nu difera de ceea ce a solicitat ME. Astfel, doar dupa încheierea acestui proces, ME a achitat costul acestor camere”, preciza Sandu, care considera ca discutiile din jurul subiectului reprezentau încercari de a intimida în campania electorala.

Contactat atunci de ZdG, Igor Popa, care ocupa functia de procuror al mun. Chisinau, a spus ca „PG verifica informatia care tot în mass-media a aparut despre neregulile aparute la procurarea camerelor de supraveghere, eventuale încalcari din partea factorilor de decizie. E vorba de un control preliminar si nu de o cauza penala. Banuiesc ca acestea sunt niste insinuari pentru a induce în eroare opinia publica. Atâta timp cât suntem în campania electorala cu siguranta ca n-o sa fie facute careva actiuni. Noi tot din presa ne-am autosesizat”.

Ulterior însa, dosarul nu a mai avut o finalitate, reprezentantii PAS afirmând ca lidera partidului nu a fost niciodata citata pentru declaratii. Solicitati de reporterul campaniei „Pentru un Parlament Curat”, reprezentantii PG ne-au anuntat ca „pe acest caz, în noiembrie 2016, a fost emisa ordonanta de neîncepere a urmaririi penale din lipsa componentei de infractiune”.

 La 4 octombrie 2018, în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu si PAS au ajuns tinta unei comisii parlamentare de ancheta „pentru elucidarea circumstantelor de fapt si de drept ale acuzatiilor de imixtiune din partea Fundatiei „OtwartyDialog” (Dialog Deschis) si fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale R. Moldova si a finantarii unor partide politice”. Din comisie fac parte trei deputati PDM, doi socialisti si unul de la grupul PPE.  Presa apropiata guvernarii a scris în ultimele luni ca fundatia „Dialog Deschis” ar fi finantat mai multe deplasari în strainatate ale PAS si PPDA, condus de Andrei Nastase.

Maia Sandu a catalogat crearea acestei comisii drept o încercare de a intimida opozitia în ajunul campaniei electorale. Într-un comunicat de presa, Legislativul a anuntat însa ca Ludmila Kozlowska, fondatoarea Fundatiei a fost extradata din Polonia si UE, fiind banuita ca ar colabora cu serviciile secrete rusesti. Activista ucraineana a primit interdictie de intrare în cele 26 de tari europene din spatiul Schengen.

Ulterior, Serviciul de Securitate din Ucraina a pornit o ancheta împotriva activistei pe motiv de violare a unitatii statale ucrainesti si tradare de patrie. Fundatia „Open Dialog” a primit aviz negativ de la Organizatia pentru securitate si Cooperare în Europa (OSCE). La rândul ei, Presedinta fundatiei a negat faptul ca a finantat partidele de opozitie din R. Moldova. Declaratiile au fost facute de Kozlovska în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV. Ea sustine ca fundatia activeaza corect si ca în spatele încercarilor de a o denigra se afla Vladimir Plahotniuc, presedintele PDM.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat si constient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare si informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC si CIJM cu sustinerea financiara a Fundatiei Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Actiunile întreprinse în cadrul proiectului tin de responsabilitatea implementatorilor si nu reflecta neaparat pozitia Fundatiei Soros-Moldova.