In Republica Moldova exista deja de 6 ani o Strategie a Resurselor Umane. Aceasta strategie ar fi trebuit sa acopere o mare parte din golurile din sistem, astfel incat sa avem ce le propune medicilor ca acestia sa vrea sa munceasca in Moldova, sa le asiguram o educatie si dezvoltare continua pe baza standardelor europene si sa le platim salarii competitive, astfel incat sa nu-i mai pierdem in detrimentul altor state, scrie Sanatateinfo.md
Acestea sunt doar o parte din problemele care trebuiau a fi rezolvate prin aceasta strategie. La jumatatea perioadei de implementare, constatam ca strategia e doar pe hartie. Multe lucruri nu s-au schimbat, iar unele realizari sunt trecute doar pentru bifa. Un exemplu elocvent este cel legat de promovarea profesiei de medic in Republica Moldova care se face ocazional... pe Facebook.
In 2016, atunci a fost aprobata Strategia de dezvoltare a resurselor umane din sistemul Sanatatii pentru urmatorul deceniu, era clar ca avem o problema: daca profesia de medic mai este atractiva datorita unei perceptii pozitive privind pozitia sociala sau continuarea traditiei de familie, pentru profesiile cu studii medii situatia era si este grava – salariile sunt prea mici, conditiile de munca sunt foarte grele, iar posibilitatile de crestere profesionala sunt limitate. Toate acestea se suprapun pe o lipsa cronica de infrastructura medicala adecvata, salarii mici, coruptie in medicina si un interes crescut pentru medicina performanta din alte tari.
Conform cifrelor, Republica Moldova nu este tara cu cea mai slaba acoperire cu lucratori medicali, dar problema este ca foarte multi sunt concentrati in zona Centru, unde spitalele sunt mai dotate, iar in teritoriu lipsa de specialisti devine cronica, apropiindu-se de indicatorul de 2,2 raportat la 10.000 de locuitori, ceea ce reprezinta un nivel foarte scazut.
Intrebari simple, raspunsuri complicate
De fapt, simpla intrebare – de cati medici si lucratori medicali are nevoie sistemul medical din Republica Moldova – ramane acum fara raspuns? De ce? Pentru ca, desi se solicita date de la toate institutiile medicale privind numarul de posturi vacante si, teoretic, aceste informatii ar trebui sa fie centralizate in sistemul informational SIERUSS, lucrurile sunt ceva mai complicate. Ministerul Sanatatii si Agentia Nationala de Sanatate Publica ar trebui sa stie cum sa-si planifice necesitatile de personal medical in functie de mai muti indicatori – indicatori de sanatate ai populatiei, volum de asistenta medicala necesar in functie de evolutia acestor indicatori, dar si in functie de dezvoltarea sistemului, avand in vedere ca de un deceniu incercam o reconfigurare a sistemului medical pe care l-am mostenit de pe vremea sovietica.
Un astfel de mecanism de evaluare a necesitatilor trebuia sa fie gata din 2016. Dar nu e.