„Pur și simplu nu mai cred”. Este explicația Olgăi Krivorucenco atunci când este întrebată de ce, după ani în care spune că a cerut ajutorul autorităților, a ales să-și facă public cazul și să apeleze la deputatul Vasile Costiuc. Femeia susține că a fost victima violenței domestice timp de aproximativ zece ani și că, deși a ajuns în atenția Poliției, a cerut ordine de protecție și a apelat la serviciile de protecție și instanțele de judecată, nu a simțit că problema sa a fost rezolvată. Acum, spune ea, ultima speranță este ca vocea sa să fie auzită public.
Am solicitat și o reacție de la Mihail Krivorucenco, fostul soț al femeii, pe care aceasta îl acuză de violență. Acesta a refuzat să facă declarații, spunând că la mijloc este un minor și că se reține de la comentarii. Anterior, pentru Știrile PRO TV, acesta a negat acuzațiile și a spus că ele „nu corespund realității”.
Olga Krivorucenco spune că violența în familie ar fi început în 2011 și că a suportat-o ani la rând fără să vorbească public despre ceea ce i se întâmpla.
Potrivit relatării sale, după mai multe episoade de violență a ajuns să apeleze la Poliție și să solicite măsuri de protecție. Femeia susține însă că experiențele prin care a trecut în relația cu instituțiile au făcut-o să-și piardă încrederea că acestea îi pot rezolva problema.
„Au fost și reacții pozitive, dar au fost și reacții negative. La care, în loc să-l chemi pe el, să-l dai la răspundere, mă duceam eu și plăteam amenzi. Au fost multe întorsături cu neclaritate. Pur și simplu, neclaritate”, a povestit Olga.
Ea spune că a continuat să păstreze dovezi și mesaje și că, după divorț, conflictul cu fostul soț ar fi continuat, inclusiv în ceea ce privește relația cu fiul lor minor.
„Eu am dovezi. Sunt foarte multe dovezi. De când copilul e micuț și până la prezent. Sunt dovezi”, a declarat femeia.
De ce a ales un deputat
Decizia de a apela la Vasile Costiuc, spune Olga, a venit după ce sora sa i-a trimis un material.
Femeia afirmă că acel material i-a dat curaj să vorbească despre experiența sa și să ceară ajutor în afara instituțiilor la care apelase anterior.
„Eu am ascuns foarte mult. [...] Sora mea mi-a trimis un link. Am văzut și am zis: gata, trebuie să plec, trebuie să o fac public. Mi-a dat curajul”, a spus Olga.
Ea susține că scopul său este să fie auzită și să-și poată restabili relația cu fiul.
„Pur și simplu nu mai cred. Nu mai cred că o să fie”, a spus femeia, explicând de ce a ajuns să caute sprijin în spațiul public.
Avocata: „Nu există o memorie instituțională”
Cazul ridică însă o întrebare mai largă: ce se întâmplă atunci când o victimă ajunge să nu mai aibă încredere în instituțiile statului?
Avocata Doina Străisteanu spune că problema nu este neapărat lipsa unor proceduri sau instrumente legale, ci modul în care acestea sunt aplicate și continuitatea pregătirii specialiștilor.
„Sistemul de răspuns al statului la fenomenul violenței trebuie consolidat pe fiecare din acești piloni. Iar aici avem nevoie de specialiști formați anume în problema violenței”, a declarat Străisteanu.
Avocata afirmă că, de-a lungul anilor, au fost instruiți polițiști, asistenți sociali, psihologi, procurori și judecători, însă personalul instruit a fost ulterior schimbat sau transferat.
„Nu există o memorie instituțională care să păstreze nu doar procedura propriu-zisă, dar și acea înțelegere cum operezi atunci când ești chemat la un apel 112, pe violență”, a spus avocata.
În opinia sa, victima nu trebuie să fie tratată ca parte a unui simplu conflict familial, ci trebuie evaluat riscul și aplicate mecanismele de protecție prevăzute de lege.
Deputata: „Nu zice nimeni că sistemul este perfect”
Deputata Marcela Adam susține că, în ultimii ani, au fost făcute schimbări legislative și au fost create instrumente suplimentare pentru protejarea victimelor.
„Nu zice nimeni că sistemul este perfect. Sistemul se schimbă în timp pentru că sistemul are deficiențele sale și am vorbit aici”, a declarat Marcela Adam.
Deputata a amintit și despre ratificarea Convenției de la Istanbul și despre pachetele legislative adoptate ulterior.
„Cu această convenție au venit pachete de legi importante ca să consolideze sistemul de protecție a victimelor și, respectiv, să ofere mai multe instrumente instituțiilor statului”, a spus Adam.
Potrivit acesteia, în prezent este în elaborare un proiect de lege la Ministerul Justiției, iar propunerile colectate în urma audierilor publice urmează să fie analizate.
Ce se poate schimba
Printre măsurile discutate se numără și îmbunătățirea sistemului de monitorizare electronică a agresorilor.
Marcela Adam a explicat că se lucrează la mecanisme prin care Poliția să aibă acces la informațiile privind monitorizarea, iar Poliția de Frontieră și serviciile de probațiune să comunice mai eficient atunci când persoana monitorizată părăsește sau revine în țară.
De asemenea, se discută despre obligativitatea informării victimei atunci când brățara de monitorizare este defectată sau scoasă.
„Victima să fie anunțată și prevenită de pericolul posibil și de riscul în care se află”, a spus deputata.
Între proceduri și încrederea victimei
În cazul Olgăi Krivorucenco, însă, problema nu se rezumă la existența unor mecanisme legale. Femeia spune că a apelat la instituții, dar experiențele sale au făcut-o să creadă că nu este ascultată și că nu primește protecția de care are nevoie.
Acum, ea a ales să vorbească public și să ceară ajutorul unui deputat.
Mihail Krivorucenco nu a dorit să comenteze acuzațiile, invocând existența unui minor și faptul că dosarul este în instanță. Anterior, pentru Știrile PRO TV, acesta a negat acuzațiile și a declarat că acestea „nu corespund realității”.