Curtea Constitutionala a venit astazi cu o reactie oficiala, dupa ce Autoritatea Nationala de Integritate a constat ca Domnica Manole este implicata intr-un conflict de interese.
Reactia integrala a Curtii Constitutionale
Avand in vedere Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021 al Autoritatii Nationale de Integritate, prin care s-a retinut ca nu am declarat si nu am solutionat prin abtinere un conflict de interese, si multiplele solicitari de reactii din partea presei, va comunic urmatoarele.
Actul in discutie imi provoaca mai multe nedumeriri.
In primul rand, inspectorul care si l-a asumat ignora faptul ca am fost recuzata de la judecarea cauzei in privinta careia mi se imputa participarea si ca recuzarea a fost examinata de ceilalti colegi judecatori ai mei, care s-au pronuntat printr-o decizie, in data de 27 aprilie 2021.
In aceasta Decizie, se mentioneaza ca conflictele de interese pretinse in cadrul procedurii de jurisdictie constitutionala sunt solutionate de catre Curtea Constitutionala in modul stabilit de articolele 134, 137 si 140 din Constitutie si 27 din Codul jurisdictiei constitutionale. Curtea Constitutionala se conduce in activitatea sa de Constitutie, de Legea cu privire la Curtea Constitutionala, de Codul jurisdictiei constitutionale, care nu autorizeaza aplicarea altor legi in procedura din fata Curtii Constitutionale. De asemenea, atat Constitutia, cat si legile speciale aplicabile procedurii constitutionale nu permit altor autoritati publice sa exercite controlul actelor de jurisdictie constitutionala. Curtea a mai subliniat in Decizie ca unica abilitata cu competenta examinarii si solutionarii conflictelor de interese pretinse in cadrul procedurii de jurisdictie constitutionala este Curtea Constitutionala. De altfel, daca li s-ar permite altor autoritati ale statului sa exercite controlul actelor Curtii Constitutionale, ar fi golite de continut garantiile inamovibilitatii si independentei de care se bucura judecatorii constitutionali. In exercitiul mandatului, judecatorii Curtii Constitutionale se supun numai Constitutiei, adopta acte in baza si in numele Constitutiei.
Decizia nu este obligatorie numai pentru judecatorii Curtii, ci pentru intreaga ordine juridica din Republica Moldova. Ignorarea ei de catre un inspector de integritate reprezinta o incalcare crasa a Constitutiei si a legilor infra-constitutionale care impun respectarea actelor jurisdictionale ale Curtii.
In al doilea rand, inspectorul de integritate ignora considerentele Hotararii Curtii Constitutionale nr. 18 din 10 iulie 2021, care sunt la fel de obligatorii ca dispozitivul Hotararii. De fapt, hotararile Curtii explica Constitutia si au forta de Constitutie. Prin urmare, niciun functionar al statului nu poate aplica prevederi legale care contravin considerentelor unui act jurisdictional al Curtii.
In Hotararea nr. 18, Curtea a retinut ca pretinsele conflicte de interese in contextul procedurii jurisdictiei constitutionale trebuie solutionate doar de catre Curtea Constitutionala si doar in modul stabilit de articolele 134, 137 si 140 din Constitutie, dezvoltate in articolul 27 din Codul jurisdictiei constitutionale, care reglementeaza recuzarea judecatorului in cazul existentei unor dubii privind impartialitatea sa. Curtea precizeaza ca institutia recuzarii judecatorului constitutional este aplicabila si in cazul unui eventual conflict de interese in procesul jurisdictional, iar cea care hotaraste in mod definitiv cu privire la recuzarea unui judecator constitutional (inclusiv in cazul unui eventual conflict de interese) este Curtea Constitutionala prin judecatorii sai.
Curtea a mai facut trimitere si la standardul necesitatii, recunoscut si in opiniile Comisiei de la Venetia, care presupune ca tribunalele constitutionale au obligatia de a se pronunta in privinta constitutionalitatii oricarei legi contestate in fata lor. Daca ar permite ca controlul de constitutionalitate sa fie blocat prin recuzari ce decurg din posibilitatea ca unul sau mai multi dintre membrii sai sa faca obiectul unei recuzari cu tenta politica, Curtea Constitutionala nu si-ar mai putea indeplini rolul. Curtea Constitutionala trebuie sa ramana, in calitatea sa de garant al Constitutiei, o institutie functionala, iar posibilitatea revocarii unui judecator nu trebuie sa conduca la blocarea luarii unei decizii de Curtea Constitutionala.
Curtea a conchis ca nu poate fi admis un control din exterior al activitatii jurisdictionale. Singura autoritate competenta sa realizeze un astfel de control este Curtea Constitutionala. Desemnarea unui organ executiv, ca Autoritatea Nationala de Integritate, care sa verifice activitatea jurisdictionala a Curtii Constitutionale ar insemna sa se recunoasca unei autoritati executive puterea de a decide in chestiuni constitutionale, tocmai ceea ce Constitutia interzice.
Din nou, hotararea nu este obligatorie numai pentru judecatorii Curtii, ci pentru intreaga ordine juridica din Republica Moldova. Ignorarea ei de catre un inspector de integritate poate reprezenta un motiv de tragere a sa la raspunderea prevazuta de lege.
De indata ce imi va fi comunicat Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021, il voi contesta si voi intreprinde toate actiunile necesare de tragere la raspundere legala a inspectorului care si l-a asumat.