685,4 milioane de lei. Atat s-a consumat, din bugetul de stat, pentru reforma justitiei, implementata in R. Moldova in anii 2013-2017. Pentru a crea un sistem de justitie „fara coruptie, independent, profesionist si impartial”, Uniunea Europeana s-a oferit sa transfere autoritatilor de la Chisinau aproape dublu in raport cu cheltuielile suportate de buget: in jur de 60 de milioane de euro, echivalentul a 1,2 miliarde de lei. In schimbul banilor, R. Moldova trebuia sa demonstreze dorinta si progres in implementarea reformelor, scrie ZdG.md
Pana in final, insa, autoritatile nu au reusit sa absoarba nici macar jumatate din finantarea externa pe care o aveau practic in buzunar, iar reforma justitiei a lasat in urma, pe langa cladiri renovate, dosare penale si licitatii publice castigate de firme „de-ale casei”, un sistem de justitie controlabil si influentat politic.
14 iunie 2013. La Bruxelles este semnat Acordul de finantare dintre Guvernul R. Moldova si UE, privind Programul de suport al reformei justitiei. Acesta presupunea ca bugetul de stat va primi asistenta internationala in valoare de 60 de milioane de euro pentru sustinerea reformei justitiei, promisa de guvernarea pro-europeana, instalata la putere dupa parlamentarele din 2009. Banii urmau sa sprijine financiar implementarea Strategiei de Reforma a Sectorului Justitiei (SRSJ), adoptata de Parlament in 2011 si derulata in anii 2011-2017.
Ce prevedea acordul de finantare
Acordul de finantare semnat de Guvern si UE stabilea acordarea a 58,2 milioane de euro in calitate de sprijin bugetar si a 1,8 milioane de euro in calitate de sprijin complementar. „Obiectivul general al programului este crearea unui sector al justitiei accesibil, eficient, independent si transparent, cu o inalta responsabilitate publica, in conformitate cu standardele europene, pentru a asigura suprematia legii si protectia drepturilor omului si a sprijini Guvernul in punerea in aplicare a SRSJ”, anunta acordul.
Perioada de executare a acordului era de 72 luni din data intrarii in vigoare. Faza de implementare operationala urma sa se deruleze in anii 2013-2016, iar faza de incheiere – in anii 2017-2018. Conform datelor din acord, bugetul de stat ar fi trebuit sa fie suplimentat in patru transe impartite aproape egal: 15 milioane de euro in 2013, 15 milioane de euro in 2014, alte 15 milioane in 2015, 13,2 milioane de euro in 2016, iar 1,8 milioane de euro, in calitate de grant, erau destinate pentru „procurari si servicii”.
In 2013-2018, in bugetul de stat au intrat 28,2 mil. de euro in loc de 60 de milioane disponibile
Intr-un raspuns primit de la Ministerul Finantelor (MF) se spune ca suma si calendarul specific pentru fiecare debursare erau bazate pe o evaluare a „conformitatii cu Conditiile Generale si Speciale din Acordul de finantare”, iar „suportul bugetar in cauza constituia o forma de asistenta nerambursabila netintita, debursata direct in contul trezorerial al MF”.
„Prima transa fixa, de 15 milioane de euro, a fost debursata fara conditionalitati specifice, iar transele urmatoare (variabile) urmau a fi debursate in functie de nivelul de executare a masurilor de politici, parte componenta a conditiilor speciale descrise in anexele Acordului de finantare”, precizeaza MF, in acelasi raspuns pentru ZdG. Astfel, institutia subliniaza ca, „in 2013-2018, din contul programului de suport bugetar sus-mentionat au fost debursate mijloace banesti sub forma de grant, la contul unic trezorerial, in suma de 28,2 milioane de euro (47% din suma stabilita in acord), echivalentul a 506,9 milioane de lei”. Totodata, MF sustine ca, in perioada implementarii SRSJ, din contul bugetului au fost executate mijloace financiare in suma de 685,4 milioane de lei, cu aproape 180 de milioane de lei mai mult decat a primit statul din finantarea externa.
Sustinerea externa a reformei justitiei, stopata oficial in 2017
De ce statul nu a mai primit cele aproximativ 30 de milioane de euro pe care le avea practic in buzunar, in urma semnarii acordului cu UE din iunie 2013? In octombrie 2017, intr-un comunicat de presa, Delegatia UE la Chisinau anunta, oficial, ca aproximativ 28 de milioane de euro nu vor ajunge in buget deoarece autoritatile de la Chisinau „au aratat un angajament insuficient pentru a implementa reforme in sectorul justitiei in anii 2014-2015”. „Cu alocarea insuficienta a fondurilor si a personalului, reformele necesare nu au fost implementate. Drept rezultat, progresul inregistrat nu a fost suficient”, preciza Delegatia UE.
Intr-un raspuns de precizare remis catre ZdG in septembrie 2019, oficialii europeni au punctat ca cele aproximativ 30 de milioane de euro nu mai sunt disponibile pentru R. Moldova, programul fiind inchis.
In perioada in care Delegatia UE a facut anuntul despre blocarea finantarii, ministru al Justitiei era Vladimir Cebotari, acum deputat al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Imediat, ministerul a reactionat, pasand responsabilitatea stoparii finantarii catre predecesori: „Ne asteptam ca factorii politici responsabili de conducerea Ministerului Justitiei (MJ) sa isi asume vina pentru restantele si erorile din 2014 si prima parte din 2015”. Cebotari era la MJ din iulie 2015, iar inaintea sa, institutia a fost condusa de exponentii Partidului Liberal Democrat din Moldova, Oleg Efrim (2011-decembrie 2014) si Vladimir Grosu (februarie – iulie 2015).
Fostii ministri, despre responsabilii de ratarea finantarii de la UE
„Celor care au memorie scurta vreau sa le amintesc ca prima transa de la UE am primit-o integral in 2013. In 2014, am primit banii pentru reformele din 2013. Ultimul meu an de mandat a fost 2014. Noi am fost penalizati cu 1,8 milioane pentru ca nu a fost votata Legea cu privire la procuratura, votata deja in 2015. Unicii bani primiti pentru reforma justitiei de la UE au fost pentru reforme facute in mandatul meu. Restul banilor, nu stiu. Eu am facut totul ca acesti bani sa fie oferiti”, afirma ex-ministrul Oleg Efrim, ca raspuns la mesajul lui Vladimir Cebotari.
Cu o replica similara vine si fostul ministru Vladimir Grosu. „Dl Cebotari a devenit ministru in august 2015. Atunci, la sfarsit de 2015, inceput de 2016, trebuia sa vina o misiune de evaluare de la UE si sa aprecieze cat am implementat si cat nu, ca sa vada ce procentaj din sumele destinate finantarii reformei sa fie acordate de catre UE. Presupun ca, atunci, MJ nu era gata sa primeasca acea misiune de evaluare si a incercat sa amane venirea acesteia. Presupun ca au incercat asta pentru 2017, pentru a incerca sa obtina o finantare maxim posibila, dar nu le-a iesit si au pierdut totul. Ei au ratat a treia si a patra transa, nu noi. Prima transa a fost platita integral, a doua transa a venit, formata din 13 milioane si nu 15 milioane de euro, pentru ca autoritatile nu au adoptat Legea cu privire la procuratura. Asta a fost cea mai mare problema. Pe urma, eu fiind ministrul Justitiei, in 2015, am promovat in prima lectura noul proiect de lege cu privire la procuratura. Sa nu uitam insa ca in 2014 au fost alegeri, iar atunci Parlamentul nu adopta nimic din ce s-a pornit. Asta a durat pana in primavara anului 2015”, a punctat fostul oficial.
CSM si MJ au „inghitit” 86% din bugetul dedicat reformei justitiei
In perioada derularii SRSJ cei mai multi bani din bugetul de stat pentru REFORME i-a primit Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – aproximativ 337 de milioane de lei, adica aproape jumatate din banii alocati de stat in anii 2013-2017 pentru reforma justitiei.
Alta institutie care a absorbit banii destinati reformei a fost chiar MJ, care a beneficiat, impreuna cu institutiile din subordine, in aceeasi perioada, de aproximativ 253 de milioane de lei. In total, cele doua institutii au „inghitit” nu mai putin de 590 de milioane de lei pentru reforma justitiei in anii 2013-2017, adica 86% din bugetul total cheltuit in aceasta perioada de institutiile statului implicate in aplicarea SRSJ.
In topul institutiilor care au primit cei mai multi bani in cadrul SRSJ regasim si Procuratura Generala (PG). Aceasta a beneficiat, din bugetul de stat dedicat reformei justitiei, de aproximativ 31 de milioane de lei. Institutul National al Justitiei (INJ) a incasat 25,6 milioane de lei, iar topul este completat de catre Ministerul Sanatatii, care a primit in cadrul SRSJ 10,6 milioane de lei, majoritatea in anul 2013. In total, 13 institutii au fost beneficiarele celor 685,4 milioane de lei dedicati implementarii SRSJ , conform informatiilor furnizate de catre MF (tabel 1).
Cinci institutii au primit 95% din banii destinati reformei justitiei
Am solicitat de la cele cinci institutii de stat care au primit impreuna aproximativ 657,2 milioane de lei din cei 685,4 milioane alocati, adica 95% din banii destinati reformei justitiei, informatii despre cum au fost cheltuite mijloacele financiare.
Am constatat ca, pentru institutiile care au gestionat acesti bani, reforma justitiei, alimentata inclusiv din fonduri europene, a insemnat mai degraba achizitii si reparatii costisitoare de sedii sau masini. In alte cazuri, din banii destinati reformei s-au platit salariile pentru angajatii acelei institutii. Pentru gestionarea defectuoasa a fondurilor din SRSJ au fost deschise doua dosare penale.
CSM a initiat reforma justitiei prin achizitionarea unui nou sediu, in valoare 32,7 milioane de lei
Incepem cu CSM, marele beneficiar al fondurilor destinate implementarii SRSJ, institutia primind, potrivit datelor furnizate de MF, 337 de milioane de lei pentru a reforma justitia. Ce a facut CSM cu acesti bani?
In 2013, potrivit informatiilor oferite de CSM intr-un raspuns oficial, marea parte a banilor alocati pentru reforma au fost cheltuiti pentru procurarea noului sediu al CSM, amplasat pe str. Mihai Eminescu din Chisinau. Prima transa pentru procurarea bunului primita de CSM a fost de 28,7 milioane de lei, platita la 31 decembrie 2013. Cladirea a fost cumparata de la „Profmedstil” SRL si a costat 32,7 milioane de lei. Noul sediu al CSM a fost achizitionat dintr-o singura sursa, la licitatie figurand o singura oferta.
Sediul Consiliului Superior al Magistraturii de pe str. Mihai Eminescu din Chisinau
2014: 70 de milioane de lei utilizati pentru lucrari de reconstructie a sediilor instantelor
Si in anii urmatori, la CSM si in instantele de judecata, „reformele” au continuat cu lucrari de reparatie capitala si renovare a sediilor sau cu procurarea mobilierului. Anual, din 2014 si pana in 2017, peste 25 de milioane de lei destinati reformei au fost cheltuiti pentru remunerarea asistentilor judiciari, functie introdusa in legislatie in perioada implementarii SRSJ. In 2014, de exemplu, 2/3 din cele 96 de milioane de lei destinate pentru CSM in cadrul SRSJ, adica aproximativ 70 de milioane de lei, au fost utilizate pentru lucrari de constructie si renovare a sediilor instantelor.
Potrivit informatiilor oferite de CSM, in 2014, din bugetul pentru implementarea SRSJ au primit bani pentru reparatii 51 de instante de fond si curti de apel. Cei mai multi bani, peste 30 de milioane, au plecat spre reconstructia sediului Curtii de Apel (CA) Chisinau.
Reparatia si reconstructia sediului Curtii de Apel Chisinau a fost cea mai costisitoare lucrare finantata din banii dedicati Strategiei de Reformare a Sectorului Justitiei – aprox. 80 de milioane de lei, peste 10% din suma totala dedicata reformei.
ZdG a scris anterior ca, in total, lucrarile au costat aproximativ 82 de milioane de lei, acestea fiind efectuate de „MCI & CO-CONSTRUCT” SRL, detinuta, la randu-i, de o alta companie care era gestionata atunci de Pavel Caba, fost coleg de partid in cadrul Aliantei Moldova Noastra cu presedintele CA Chisinau din acea perioada, Ion Plesca.
Sediul Judecatoriei Nisporeni, reparat din banii pentru reforma justitiei, acordat peste 3 ani Agentiei Servicii Publice
In lista celor 51 de instante care au beneficiat in 2014 de bani pentru reparatii regasim nu mai putin de 25 de judecatorii care, conform legislatiei, nu ar trebui sa mai existe pana in anul 2027 (tabel 2). Or, in aprilie 2016, la scurt timp dupa reparatia capitala a tuturor instantelor de judecata din tara, Parlamentul a votat in lectura finala legea cu privire la reorganizarea hartii judecatoresti, mai multe instante fiind comasate. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2017, in tara exista doar 15 instante judecatoresti de nivelul intai (judecatorii). In urmatorii ani, treptat, urmeaza sa aiba loc si unificarea sediilor, astfel ca, inclusiv sediile celor 25 de judecatorii renovate in 2014 ar trebui sa nu mai fie utilizate pentru a face justitie.
Noul sediu al Judecatoria Ungheni. Foto: ZdG.md
Procesul de unificare a instantelor deja a demarat. In 2014 si 2015, de exemplu, in reparatia sediului Judecatoriei Nisporeni, din banii destinati reformei justitiei, au fost investiti nu mai putin de 3 milioane de lei. In 2018, insa, toti judecatorii instantei de la Nisporeni au parasit cladirea renovata, dupa ce Judecatoria Nisporeni s-a unificat, oficial, cu Judecatoria Ungheni, a carui sediu a fost construit de la zero si dat in exploatare la inceputul anului 2018. Conform datelor de la Cadastru, sediul fostei judecatorii Nisporeni, renovat din banii pentru reforma justitiei, a fost acordat, in gestiune economica, printr-o hotarare de Guvern, Agentiei Servicii Publice.
Reparatia CA Chisinau, cea mai costisitoare lucrare efectuata din banii pentru reforma
In 2015, practica a continuat, iar pentru implementarea SRSJ, instantele de judecata au primit aproximativ 85 de milioane de lei. In 2015, pentru reparatie, cei mai multi bani, 37 de milioane de lei au mers, din nou, catre CA Chisinau. La fel ca in 2014, si in lista beneficiarilor din 2015 se regasesc mai multe judecatorii care urmau, in aprilie 2016 sa devina tinta reorganizarii hartii judecatoresti. In total, in 2016, instantele de judecata, pentru implementarea SRSJ, au primit 84,2 milioane de lei, dintre care 46,9 milioane au fost cheltuiti pentru reparatii, iar alte 37,2 milioane, ca si in anii precedenti, pentru remunerarea celor 402 asistenti judiciari.
In 2016, suplimentar la cele aproximativ 63 de milioane de lei pe care le-a primit anterior, Ion Plesca, presedintele de atunci al CA Chisinau, a cerut si a primit inca 17,8 milioane de lei pentru finalizarea reparatiei sediului central. In 2017, din resursele planificate pentru CSM in procesul de implementare a SRSJ, cu 32 de milioane de lei au fost finalizate lucrarile de constructie a sediului Judecatoriei Ungheni, iar cu alte 8 milioane a fost renovat sediul Buiucani al Judecatoriei Chisinau.
Sediul Judecatoriei Ungheni a fost inaugurat in februarie 2018. Foto: justice.gov.md
Penitenciarele au primit cei mai multi bani destinati reformei MJ
MJ, prin intermediul institutiilor din subordine, a fost al doilea cel mai important beneficiar al banilor din cadrul SRSJ, primind in perioada 2013-2017 aproximativ 253 de milioane de lei, conform datelor furnizate de catre MF. Am solicitat si de la MJ o informatie despre sumele de bani primite, dar si despre cum acestea au fost cheltuite. In raspunsul institutiei am primit insa cifre diferite fata de cele oferite de catre MF. Cifra totala pe care MJ sustine ca a cheltuit-o este mai mica cu aproximativ 50 de milioane de lei decat cifra anuntata de MF.
O analiza a banilor utilizati de MJ, in special prin intermediul institutiilor subordonate, arata ca, cea mai mare parte din bani a mers catre lucrari de reparatie. Mai exact, 95 de milioane de lei au fost acordati pentru Departamentul Institutii Penitenciare, actuala Administratie Nationala a Penitenciarelor pentru „elaborarea si implementarea planurilor de constructie sau reconstructie a sediilor institutiilor de detentie” . Alte 28 de milioane de lei au fost utilizati de catre aceeasi institutie pentru „dezvoltarea bazei-tehnico materiale si a infrastructurii in toate locurile privative de libertate conform cu standardele europene si instalarea echipamentelor de supraveghere video in toate locurile de detentie”.
Cu banii pentru reforma, MJ si institutiile subordonate au elaborat diverse studii, ghiduri, pliante, sau au creat mai multe programe electronice, insa nu au uitat nici de confort. Astfel, in perioada 2013-2014, MJ a cheltuit nu mai putin de 11,3 milioane de lei pentru „asigurarea unor conditii adecvate de lucru personalului pentru a eficientiza activitatea acestuia”. In aceeasi ani, MJ a cheltuit inca 2,6 milioane de lei pentru „organizarea cursurilor de instruire a personalului”.
Dosar penal pentru achizitionarea sistemelor informationale de catre MJ
In decembrie 2018, felul in care MJ a cheltuit o parte din banii dedicati reformei justitiei a intrat si in vizorul Centrului National Anticoruptie (CNA). Institutia gestioneaza o cauza penala pentru „exces de putere sau depasirea atributiilor de serviciu”. Intr-un raspuns oferit pentru ZdG, CNA mentioneaza ca in 2013-2015, MJ a achizitionat 6 sisteme informationale, fiind alocate mijloace financiare publice in valoare de peste 20 de milioane de lei.
„Cele 6 sisteme informationale au fost transmise din gestiunea MJ in gestiunea Centrul de Informatii Juridice, iar pana in momentul de fata nu au fost lansate si nu au fost receptionate de beneficiarii finali, necatand la faptul ca banii au fost alocati si transferati inca in perioada anilor 2013-2015”, sustine CNA.
Sistemele achizitionate in 2013-2015 nu sunt utilizabile nici in 2019
„Dintre sistemele informationale nominalizate, e-executare, e-legislatie, e-procura si e-retineri au fost achizitionate in lipsa unui concept tehnic, fapt invocat ulterior drept motiv al neimplementarii. Totodata, s-au stabilit cazuri de utilizare ineficienta a resurselor financiare publice, care deriva din actiunile neclare ale factorilor de decizie a MJ, cum ar fi actiunile de contractare suplimentara a unor intreprinderi la elaborarea si implementarea sistemelor informationale, achitarea mentenantei in cazul sistemelor informationale neimplementate, majorarea contractelor de achizitie, acceptarea de catre grupul de lucru a unor oferte mai mari decat resursele financiare prevazute initial pentru implementarea sistemelor informationale. Potrivit materialelor procesului penal, au fost identificate informatii si stabilite posibile relatii dintre persoanele care gestioneaza agentii economici desemnati castigatori ai licitatiilor privind achizitionarea celor 6 sisteme informationale si persoane publice, membri ai grupurilor de lucru, precum si factori de decizie a MJ”, precizeaza CNA.
Solicitat de ZdG, Gheorghe Nicolaescu, directorul Agentiei Resurse Informationale Juridice, fostul Centru de Informatii Juridice a confirmat ca, in septembrie 2019, sistemele la care face referire CNA nu pot fi inca utilizate.
„Aceste sisteme, in acest moment, parcurg procedura legala…. Orice sistem tehnic are nevoie de un concept tehnic si de un regulament, care trebuie sa fie aprobate de catre Guvern. Ele, la moment, sunt in procedura de aprobare de catre Guvern. Aceste sisteme, oficial, nu au fost utilizabile niciodata. Au fost doar testate. Aceste sisteme sunt direct legate de prevederile legale, de exemplu, de Codul Civil, care recent s-a modificat. Aceste sisteme, parcurgand procedura de aprobare, concomitent se modifica legislatia. Si tot asa. Eu nu pot sa va comunic detalii despre ce a fost in perioada 2013-2015, pentru ca sunt in functie din martie 2019. Tot ce va pot spune e ca, in mare parte, tergiversarea aprobarii acestor sisteme este legata direct cu modificarile in legislatie care au avut loc in ultimul timp”, a precizat Nicolaescu.
„Eu nu cunosc despre existenta unui asemenea dosar. Daca o sa am calitate procesuala, probabil o sa aflati. Eu imi amintesc despre mai multe sisteme electronice, dar stiu ca in procesul de implementare erau implicate mai multe institutii de stat. Ca au fost programe care nu au fost duse pana la capat, e altceva”, spune ex-ministrul din perioada achizitiilor, Oleg Efrim.
PG: Cei mai multi bani pentru reforma, cheltuiti pentru masini si reparatii
PG a primit din bugetul de stat pentru reforma justitiei, in perioada 2013-2016, aproximativ 31 de milioane de lei. In 2013, institutia a beneficiat de 5,4 milioane de lei. Cei mai multi bani, aproximativ 2,6 milioane de lei, au fost cheltuiti, conform informatiilor pe care ni le-a furnizat PG la solicitare, pentru reparatia sediilor procuraturilor teritoriale din Orhei, Leova, Anenii Noi, Soroca si pentru achizitionarea a 8 automobile noi de la compania „Daac Autosport” SRL.
2,15 milioane de lei PG i-a platit catre PNUD pentru crearea platformei E-dosar, iar alte aproximativ 600 de mii de lei au fost platiti pentru achizitionarea echipamentelor pentru audierea martorilor minori. 59 de mii de lei au ajuns in conturile firmei „Acvilin Grup”, gestionata de familia lui Iurii Luncasu, omul de afaceri gasit mort la mijlocul lunii august, procurorii cumparand de la compania sa 250 de scaune si 6 fotolii „prestij”.
In 2014, in conturile PG pentru reforme au intrat 13,6 milioane de lei. Si de aceasta data, cei mai multi bani au fost platiti pentru achizitionarea automobilelor si reperatia mai multor sedii ale procuraturilor teritoriale – aproximativ 12 milioane de lei. Daca automobilele, 19 la numar, au fost cumparate pentru suma de 4,2 milioane de lei de la compania „Daac Auto” SRL, gestionata de consilierul municipal Vasile Chirtoca, lucrarile de reparatie a sediilor au fost impartite intre cateva companii.