Noi audieri publice in cadrul Comisiei de ancheta pentru elucidarea tuturor circumstantelor care au dus la spalarea banilor in proportii deosebit de mari prin intermediul judecatoriilor si al institutiilor financiar-bancare din Republica Moldova au avut loc ieri. La sedinta au participat prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Moldovei, Vladimir Munteanu si Andrei Burciu, sef-adjunct al directiei Combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului.
Potrivit presedintelui comisiei, Inga Grigoriu, BNM a oferit raspunsuri la o serie de intrebari inaintate de catre comisie la finalul anului 2020, printre care si cele de ordin secret.
“Au mai aparut un sir de intrebari in urma raspunsurilor primite in scris. Vrem sa intelegem aspectul legal, actiunile institutiilor responsabile, dar si inactiunile. Este important sa decidem cu ce propuneri sa venim, noi membrii comisiei, dar si responsabilii incadrati in procesul de ancheta, astfel ca aceste operatiuni, tranzactii dubioase sa nu se mai repete”, a declarat dna Grigoriu.
In context, presedintele comisiei s-a referit si la importanta stabilirii actiunilor si perceptiilor BNM in perioada vizata, reprezentantii institutiei bancare subliniind ca banca are relatii de cooperare cu alte autoritati in domeniu si exista situatii de schimb de informatie in care o autoritate are nevoie de investigatii suplimentare.
Drept urmare, reprezentantii BNM au mentionat: “BNM mereu s-a condus de cerintele impuse de lege si la propriul regulament privind spalarea banilor si terorismul. Banca are competenta de a dezvolta politici, recomandari ce tine de monitorizarea tranzactiilor, inclusiv suspecte, control intern, etc. Suplimentar aceasta are si a avut dreptul sa verifice respectarea actelor normative ale altor institutii de profil”.
Totodata, in anul 2010 – in cadrul controalelor in perioada mentionata, BNM avea aprobate planuri anuale de inspectii si se efectuau la fiecare institutie financiara. Astfel, dl Vladimir Munteanu a mentionat ca este vorba despre 2 tipologii diferite. “Conform rapoartelor si mesajele transmise initial catre BNM de banca implicata in tranzactiile suspecte, este vorba despre unele tranzactii care fac parte dintr-o tipologie din 2014. O alta tipologie ar avea informatii in comun cu tipologia din 2010. Ele au natura diferita si executare diferita. Tipologiile au fost diferite”, sustine prim-viceguvernatorul BNM.
In perioada 2010-2014, ca rezultat al incalcarilor depistate in activitatea unor banci, BNM a aplicat, in limita competentelor, 37 de avertismente scrise, 18 amenzi si 4 retregeri de licenta.
In urma investigatiilor, Inga Grigoriu a declarat ca exista 46 de decizii de suspendare a tranzactiilor suspecte, potrivit SPCSB, astfel dl Dorin Dragutanu ar putea prezenta informatii suplimentare in cadrul audierilor publice.
In context, membrul comisiei, dl Dumitru Alaiba a declarat ca este nevoie de identificarea circumstantelor ce vizeaza constatarile BNM despre suspiciuni in activitatea bancii implicate in tranzactiile dubioase si daca au existat intentii, propuneri de a intreprinde masurile necesare in acest sens.
In aceasta ordine de idei, Inga Grigoriu a declarat ca BNM a prezentat informatii in care se contin – 37 avertismente scrise, 18 amenzi in valoare de 2 milioane de lei. Urmare acestor actiuni, reprezentantii institutiei au sesizat organele de drept, or Procuratura Generala are rapoartele si concluziile privind sesizarile vizate. Presedintele comisiei a facut apel la procurori sa verifice rapoartele BNM.
In final, dna Inga Grigoriu a declarat ca comisia, in luna aprilie 2021 va veni cu un raport in care se va indica factorul normativ legislativ modificat in vederea vulnerabilizarii legilor ce vizeaza spalarea banilor. Totodata, vor fi inaintate propuneri legislative in cadrul raportului, dat fiind faptul ca comisia si-a asumat rolul de a elucida toate circumstantele in cazul dosarului „Laundromat”.