Autoritățile din Republica Moldova pot semnala materialele publicate pe rețelele sociale pe care le consideră periculoase pentru securitatea națională, însă decizia de a le elimina le aparține companiilor care administrează platformele. În lipsa unor mecanisme de reglementare similare celor aplicate în Uniunea Europeană, colaborarea cu giganții digitali se bazează, în prezent, pe dialog și proceduri de raportare. Subiectul a fost abordat de directorului Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, Liliana Vițu, în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova.
Potrivit acesteia, instituțiile statului au stabilit canale de comunicare cu unele dintre cele mai importante platforme online. Serviciul de Informații și Securitate este partenerul pentru TikTok, în timp ce STRATCOM menține legătura cu Meta, compania care deține Facebook, și cu Google, operatorul YouTube.
Mecanismul presupune identificarea materialelor considerate relevante pentru securitatea și apărarea țării, completarea formularelor de raportare și transmiterea sesizărilor către platformele vizate. Un exemplu invocat de directorul STRATCOM îl reprezintă materialele prin care cetățenii Republicii Moldova ar fi îndemnați să se înroleze în armata rusă.
Raportarea nu garantează însă ștergerea conținutului
Platformele analizează sesizările și decid dacă materialele reclamate încalcă regulile aplicabile. Astfel, autoritățile moldovenești pot semnala un posibil risc, însă nu pot impune eliminarea unei postări doar în baza propriei evaluări.
„Este absolut decizia platformelor, care, din păcate, acum nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”, a declarat Liliana Vițu.
Un alt obstacol îl reprezintă aplicarea legislației europene în domeniul serviciilor digitale. Potrivit directoarei STRATCOM, Regulamentul privind serviciile digitale nu oferă Republicii Moldova, în prezent, același cadru de reglementare de care beneficiază statele membre ale Uniunii Europene.
În aceste condiții, autoritățile încearcă să consolideze cooperarea directă cu operatorii digitali. Relația nu este însă uniformă, iar dialogul cu unele platforme rămâne dificil.
„Telegram în general nu vrea să aibă niciun contact cu autoritățile Republicii Moldova”, a afirmat Vițu, referindu-se și la solicitările adresate platformei în contextul alegerilor parlamentare din anul precedent.
STRATCOM urmărește în special comportamentele coordonate și infrastructura care ar putea sta în spatele campaniilor de influență externă. Monitorizarea vizează inclusiv distribuirea concertată a mesajelor și amplificarea artificială a acestora prin rețele de conturi, troli sau boți.
„Dacă vedem că timp de o oră se viralizează, ceea ce deja presupune bani în spate, că a fost pregătită acea rețea să preia un anumit mesaj, iată, aici intervenim”, a explicat directoarea Centrului.