Republica Moldova intră, începând de astăzi, 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Măsura va fi valabilă timp de 60 de zile și le oferă autorităților instrumente suplimentare pentru a interveni rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu energie electrică, gaze, carburanți sau apă.
Decizia a fost solicitată după ședința Consiliului Național de Securitate din 21 septembrie și aprobată ulterior de Parlament cu 54 de voturi. Autoritățile spun că măsura este una preventivă și vine în contextul mai multor riscuri care se pot suprapune în această toamnă și iarnă.
Unul dintre principalele riscuri ține de energia electrică. Aproximativ 59% din necesarul de consum pentru această iarnă urmează să fie acoperit din importuri, iar în orele de vârf necesarul de import este estimat la 400–450 de MW. În acest context, autoritățile pregătesc rute alternative de aprovizionare și măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice.
Și piața carburanților rămâne vulnerabilă. În luna august, stocurile de motorină au ajuns să acopere mai puțin de patru zile de consum, iar autoritățile au avertizat asupra riscului unor noi probleme de aprovizionare în perioada rece.
În paralel, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever, iar rezervele de apă din principalele acumulări continuă să scadă.
Nistrul pierde apă mai repede decât primește
În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, aproximativ 23 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce în aval au fost deversați circa 60 de metri cubi pe secundă.
Astfel, în această perioadă, în lac au intrat aproximativ 40 de milioane de metri cubi de apă, în timp ce volumul evacuat a depășit 100 de milioane de metri cubi.
Scăderea rezervelor pune presiune asupra alimentării cu apă și determină autoritățile să pregătească soluții alternative pentru localitățile care ar putea fi afectate.
Exporturile de energie vor fi limitate în orele de vârf
Odată cu intrarea în vigoare a stării de urgență, între orele 18:00 și 22:00, când consumul de energie este cel mai ridicat, exporturile de energie electrică vor fi limitate, iar energia disponibilă va fi direcționată cu prioritate către consumul intern.
Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective esențiale vor avea prioritate la alimentarea cu energie.
Dacă necesarul nu va putea fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele țărilor vecine. Centralele de termoficare vor putea, de asemenea, majora producția de energie electrică atunci când sistemul va avea nevoie.
Instituțiile publice trebuie să reducă consumul
Pe durata stării de urgență, instituțiile publice vor trebui să reducă utilizarea energiei și a carburanților.
Iluminatul public va putea fi redus acolo unde acest lucru poate fi făcut fără riscuri pentru siguranța oamenilor, iar iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat.
În același timp, proiectele noi de producere și stocare a energiei vor putea beneficia de proceduri accelerate, pentru a crește capacitatea sistemului.
Și carburanții intră sub regim special
Autoritățile au stabilit și măsuri pentru protejarea rezervelor de combustibili.
Exportul și reexportul de benzină și motorină prin Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile stabilite de autorități.
Transporturile de carburanți vor beneficia de benzi dedicate la frontieră, iar trenurile care transportă combustibili vor avea prioritate pe calea ferată.
La stațiile de alimentare, motorina va putea fi comercializată în recipiente obișnuite în limita a 40 de litri, iar pentru recipientele specializate destinate tehnicii agricole – până la 100 de litri.
Stațiile care au motorină standard în stoc vor trebui să o vândă la prețul reglementat și nu vor putea înlocui acest tip de combustibil cu unul mai scump atât timp cât stocul standard este disponibil.
Irigarea din Nistru și Prut este suspendată
Starea de urgență aduce restricții importante și în ceea ce privește folosirea apei.
Pe durata măsurii este suspendată captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din surse de suprafață nu va putea fi folosită pentru activități considerate neesențiale.
Printre acestea se numără udarea gazoanelor și a spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor, precum și umplerea piscinelor și bazinelor recreative.
Prioritate la alimentarea cu apă vor avea populația, spitalele, școlile, instituțiile sociale, serviciile de urgență și infrastructura critică.
Cisterne și surse alternative, dacă rețelele nu vor face față
Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%.
Dacă alimentarea prin rețea nu va mai putea fi asigurată, autoritățile vor putea organiza aprovizionarea mobilă cu apă, inclusiv prin cisterne.
În caz de necesitate, pot fi utilizate pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane verificate. Scopul principal este menținerea alimentării populației și a obiectivelor esențiale.
Starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic este valabilă 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Ministerul Energiei coordonează măsurile din domeniul energetic, Ministerul Mediului gestionează componenta hidrologică, iar Centrul Național de Management al Crizelor monitorizează situația la nivel național.