The Economist Intelligence Unit a publicat clasamentul Indicelui Democrației pentru anul 2025, în care Republica Moldova este retrogradată din categoria „democrațiilor defectuoase” în cea a „regimurilor hibride”. Evaluarea reflectă regresul în mai multe domenii-cheie, inclusiv pluralismul politic, procesul electoral și presiunile asupra opoziției.
Potrivit raportului, deși autoritățile de la Chișinău promovează un discurs proeuropean și democratic, evoluțiile instituționale nu confirmă pe deplin aceste progrese. Categoria „regim hibrid” indică existența unor deficiențe serioase în funcționarea democrației – de la influențe politice asupra instituțiilor până la vulnerabilități în organizarea alegerilor. Cu alte cuvinte, țara nu este considerată un regim autoritar, dar nici o democrație funcțională.
Iulian Groza: „Nu este un colaps, ci traversarea unui prag fragil”
Directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, explică retrogradarea printr-un cumul de factori interni și externi, dar și prin limitele metodologiei utilizate de EIU.
Acesta subliniază că Republica Moldova se afla deja foarte aproape de limita dintre cele două categorii. În aceste condiții, o scădere minoră a fost suficientă pentru reclasificare.
„Republica Moldova era deja foarte aproape de pragul care separă cele două categorii. În 2024, scorul general al țării a fost 6,04, la doar patru sutimi peste limita minimă pentru ‘democrație fragilă’. Chiar și o scădere mică putea duce automat la reclasificare. Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja”, a scris Groza.
Groza atrage atenția și asupra unui aspect important: măsurile adoptate de autorități pentru a contracara ingerințele externe, în special cele atribuite Rusiei, pot fi interpretate de metodologie drept limitări ale pluralismului politic. Astfel, o democrație aflată sub presiune poate pierde puncte inclusiv atunci când încearcă să se apere.
Valeriu Pașa: „Măsurile necesare nu arată întotdeauna bine în statistici”
La rândul său, Valeriu Pașa, președintele WatchDog.MD, consideră că metodologia aplicată nu reflectă întotdeauna corect realitatea din teren.
Expertul susține că unele măsuri necesare pentru combaterea finanțării ilegale și a influențelor externe – precum excluderea unor actori din alegeri sau sancționarea corupției electorale – pot afecta percepția asupra democrației. Din perspectiva statului de drept, acestea sunt acțiuni necesare, însă din punct de vedere statistic pot fi interpretate drept restricții.
„Aplicarea măsurilor de combatere a finanțării ilegale și a amestecului rusesc în alegeri nu poate să treacă fără a afecta felul în care este percepută democrația moldovenească. Și pe intern, mulți cetățeni nu văd bine deciziile de neadmitere și excludere din alegeri în timpul perioadei electorale. Amenzile pentru corupția electorală nici ele nu pot fi văzute ca semn de mare libertate politică. Din perspectiva statului de drept, securității naționale și a supremației legii – acestea sunt plusuri, dar din punct de vedere al democrației – nu arată bine”, a precizat Pașa.
Pașa mai subliniază că soluția pe termen lung nu este reacția la efecte, ci prevenirea cauzelor: consolidarea instituțiilor, anchetarea corectă a ilegalităților și eliminarea influențelor nocive din sistemul politic.
„Normă nu trebuie să fie lupta cu efectele, ci lupta cu cauzele. Bandiții și agenții serviciilor rusești trebuie să ajungă la închisoare, nu în alegeri. Curățarea clasei politice de aceste personaje toxice este treaba procurorilor, a anchetatorilor, a judecătorilor, nu a Comisiei Electorale Centrale”, a adăugat Pașa.
Daniel Vodă: „Clasamentele nu ne trag în jos, ci problemele nerezolvate”
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a avut o reacție critică, calificând scorul drept unul „rușinos”.
Acesta susține că declinul din clasamente nu este cauzat de evaluările internaționale, ci de problemele interne care nu au fost soluționate.
„Este un scor rușinos și nu face cinste oamenilor care au rezistat și protejat democrația. Clasamentele internaționale nu ne trag în jos. Ne trag în jos lucrurile pe care alegem să nu le corectăm. Direcția de revenire rămâne clară pentru mine: dialog politic în Parlament și în afara acestuia, coeziune socială, transparența luării deciziilor și consolidare instituțională”, a menționat Vodă.
Un context regional și global în schimbare
Indexul Democrației analizează anual 167 de state și teritorii, pe baza a 60 de indicatori grupați în cinci domenii-cheie. În 2025, la nivel global s-au înregistrat șapte schimbări de regim, dintre care cinci au fost pozitive. Țări precum Franța au revenit în categoria „democrațiilor depline”, iar România, Senegal sau Paraguay au avansat la statutul de „democrații defectuoase”.
În contrast, Republica Moldova se numără printre statele care au coborât în clasament, alături de Angola, care a fost inclusă în categoria regimurilor autoritare.