O tentativa de lovitura de stat, alerte false cu bomba, piraterie pe internet, a solicitari de recrutare false, proteste in masa: Moldova spune ca le-a avut pe toate in ultimul an, scrie Reuters.
"Ne-am confruntat cu o explozie de amenintari la adresa securitatii incepand cu 24 februarie anul trecut", a declarat ministrul de interne Ana Revenco pentru Reuters, enumerand o serie de crize despre care spune ca au asaltat natiunea si guvernul pro-occidental de la Chisinau dupa invazia Rusiei in Ucraina.
Aceasta mica tara europeana, o fosta republica sovietica, este un cazan geopolitic unic, scrie Reuters. Moldova are o regiune separatista, Transnistria - o bucata de pamant care se intinde de-a lungul granitei sale estice cu Ucraina, controlata de separatistii pro-rusi si cu o garnizoana de trupe rusesti. De asemenea, in aceasta tara se afla regiunea semi-autonoma Gagauzia, care este si ea in mare parte pro-rusa.
Oficialii moldoveni descriu imaginea unei natiuni aflate sub presiune constanta din cauza unei campanii de dezinformare si propaganda orchestrata de Moscova, despre care spun ca este menita sa destabilizeze si sa submineze guvernul presedintelui Maia Sandu, ales in 2020 cu promisiunea de a adera la Uniunea Europeana.
Ana Revenco spune ca este vorba despre un "razboi informational".
„Acesta pune o presiune foarte puternica asupra rezistentei psihologice a populatiei", adauga ea.
Kremlinul, care respinge acuzatiile Chisinaului de instigare a tulburarilor, nu a raspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol, mentioneaza Reuters.
"Conducerea tarii se concentreaza intotdeauna pe tot ceea ce este antirusesc", a declarat luna trecuta purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Ei aluneca in isteria antiruseasca", a acuzat el.Cu toate acestea, Moscova s-a aratat iritata de posibilitatea ca Republica Moldova - o tara de 2,5 milioane de locuitori situata intre Ucraina si Romania, care este membra NATO - sa adere la UE.
Peste 400 de amenintari cu bomba
Un presupus complot pentru o lovitura de stat a fost facut public luna trecuta de autoritatile moldovene, care au declarat ca planul era ca agitatorii sa intre in Moldova din Rusia si din alte tari din regiune si sa incerce sa provoace ciocniri violente. Oficialii au expulzat saptamana trecuta doi presupusi agenti, neidentificati, in legatura cu tulburarile, desi nu au oferit detalii despre amploarea planului sau daca acesta a avut succes.
Secretarul de stat al Ministerului Apararii, Valeriu Mija, a declarat ca scopul complotului a fost atat de a provoca o lovitura pentru moralul tarii, cat si de a rasturna guvernul: „Noi credem ca acest incident face parte din razboiul psihologic”.
Intre timp, falsele alerte cu bomba au devenit parte din viata de zi cu zi, consumand resursele oficiale, potrivit ,inisterului de Interne, care spune ca autoritatile au primit peste 400 de amenintari false prin telefon sau e-mail incepand din vara anului trecut, necesitand interventii din partea de 9.000 de politisti.
Aeroportul din Chisinau, institutiile de invatamant, instantele de judecata, spitalele si centrele comerciale s-au numarat printre tintele falselor alerte cu bomba, a precizat ministerul.
Pe de alta parte, autoritatile moldovenesti spun ca o serie de atacuri cibernetice inregistrate in ultimul an au dus la blocarea temporara a unor site-uri guvernamentale si la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.
"Varful a fost in luna august, atacuri in care tintele au inclus o serie de sisteme informatice aici, in ministerul de Interne. Pentru a ne taia, cum spunem noi, ochii si urechile de pe teren", spune Mija. "Daca punem asta impreuna cu alertele false cu bomba, asta ne testeaza foarte mult capacitatile", marturiseste el.
Anunturi false de recrutare
Tensiunile tot mai mari dintre Moscova si Occident in legatura cu Ucraina au ridicat temperatura in Moldova. Principalul partid de opozitie, Sor, o critica pe Maia Sandu pentru ca a luat partea Ucrainei, spunand ca acest lucru creste riscul ca Moldova sa fie implicata in conflict. Partidul spune ca a strans 600.000 de semnaturi pentru a cere noi alegeri.
In timpul unui protest desfasurat saptamana trecuta in capitala Republicii Moldova, la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, Marina Tauber - o fosta jucatoare profesionista de tenis devenita deputat Sor - a condus multimea, scandand printr-un megafon sloganuri anti-Maia Sandu. "Incearca sa implice tara noastra in razboi", i-a reprosat politiciana de 36 de ani. "Noi suntem o tara neutra si vrem pace", le-a spus ea demonstrantilor. Multimea a scandat "Jos Maia Sandu!" si "Jos dictatura!".
Oficialii din guvernul Maiei Sandu spun ca vor sa evite cu orice pret sa fie atrasi in conflict. Acestia spun ca o alta tactica folosita de agitatorii antiguvernamentali este aceea de a pune in circulatie pe retelele sociale anunturi false de recrutare, in special pe serviciul de mesagerie Telegram, in incercarea de a raspandi anxietatea si de a induce ideea ca Moldova se indreapta spre razboi.
Trupe rusesti in regiunea transnistreana
Aproximativ 1.500 de soldati rusi sunt stationati in regiunea transnistreana, cei mai multi dintre ei fiind recrutati pe plan local din randul cetatenilor cu pasapoarte rusesti.
Noul prim-ministru moldovean Dorin Recean a declarat ca trupele rusesti ar trebui sa fie retrase din regiune, in timp ce Moscova avertizeaza ca orice atac asupra trupelor sale de acolo va fi considerat un atac asupra Rusiei.
Guvernul moldovean se confrunta cu un exercitiu de echilibru delicat. In regiunea transnistreana se afla centrala electrica de la Cuciurgan, care furnizeaza cea mai mare parte a energiei electrice din Moldova si care ofera separatistilor o influenta imensa. Prin urmare, cele doua parti sunt blocate intr-un ciclu obositor de negocieri permanente si dependenta reciproca, explica Reuters.
Gagauzia, unde majoritatea oamenilor vorbesc rusa si limba gagauza, asemanatoare cu turca, si unde o statuie a lui Vladimir Lenin sta de paza in fata Parlamentului local, este o provocare separata pentru incercarile guvernului de a se opune influentei Rusiei.
Increderea moldovenilor in Putin a scazut de la 60% in ianuarie 2020 la 35% cand a inceput razboiul, potrivit unui sondaj realizat luna trecuta de think-tank-ul Watchdog. In Gagauzia, aceasta din urma proportie este de 90%.
"Radacinile noastre sunt intrepatrunse", a declarat Valentina Koroleak, jurnalista la televiziunea publica din Gagauzia, atunci cand a fost intrebata de ce oamenii de acolo au vazut invazia Rusiei atat de diferit fata de alte parti ale Moldovei. "Ne-am nascut in Uniunea Sovietica, am crescut cu acei clasici, cu acele cantece, cu muzica aceea", a punctat ea.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.