Scene desprinse din secolul trecut, la Zagarancea, raionul Ungheni. Locuitorii satului au participat la o claca organizata pentru constructia unei case traditionale de pe teritoriul muzeului satului. Nostalgici, satenii au respectat toate traditiile stramosesti si au calcat lutul cu picioarele goale, au cladit peretii cu mainile si s-au avantat in hore. Oamenii spun ca fac asta de dragul tinerilor, care nu au vazut niciodata cum arata o claca adevarata.
Inarmati cu furci, sape si buna dispozitie, locuitorii din Zagarancea, Ungheni, s-au pornit la claca.
Acompaniati de muzica live, cu totii s-au avantat la calcat lut.
Natalia GINGA, REPORTER PRO TV: “La claca totul se intampla ca in secolul trecut. Barbati, femei si copii, cu totii calca lutul cu picioarele goale. Exact asa cum o faceau bunicii nostri.”
“E foarte distractiv. E racoros.
-Pentru prima data calcati lut?
-da."
“Mereu la claca, parintii nostri mancau o placinta, beau un pahar de vin si la munca.”
“Claca e un obicei stramosesc si a fost mereu in satul nostru. Eu personal, la 88 de ani, am participat la toate clacile din sat.”
Si ce fel de claca fara o hora, jucata chiar in lut.
Odata calcat, lutul este numai bun pentu a cladi peretii casei-muzeu. Ridicata in doar 5 zile, cladirea a fost construita in stil traditional, cu capriori, oale si barne de lemn.
“Aici va fi casa ca la mamuca si la tatuca, iar aici va fi casa mare. Vor fi tot ca pe timpuri: covoare, sovca.”
“O sa punem ferestre, cum erau la buneii nostri, cu usi, obloane, coridoare si prispa.”
Marea claca, asa cum o numesc oamenii din sat, a respectat toate traditiile stramosesti. Asa ca prima mana de lut a cladit-o preotul, tot el a sfintit locul.
“Sunt prima data la claca. E o premiera pentru mine.
-Ce faceti acum?
-Noi lipim lutul.
-Bravo fetele, cei mai buni mesteri.”
Natalia GINGA, REPORTER PRO TV: “Lutul se lipeste cu mainile goale si se netezeste cu palma, astfel incat peretele sa fie neted.”
“baietii pun, iar noi astupam gaurile cu mana, sa nu sa se vada lemnul.”
Dupa o zi de munca, vine si rasplata – o masa cu sarmale fierbinti, placinte, legume proaspete din gradina si un pahar de vin rosu.
“Ne-am organizat si am facut mancare: placinte, sarmale. Asteptam sa isi faca treaba si sa ii punem la masa.”
Casa taraneasca se construieste in incinta muzeului satului Zagarancea si este un proiect sustinut de Uniunea Europeana.
Sebastian ANDRIUTA, ORGANIZATOR: “O casa taraneasca cu lejanca, nuiele, soba, casa mare, stative. Este si o lectie pntrunoua generatie, care nu au vazut cum lumea se adunau la claca si cum calcau lutul.”
Lucrarile la casa-muzeu vor fi incheiate in luna august, iar la inaugurare, va fi organizata o sezatoare.