Schimbarile climatice care se produc in ultimii ani in tara noastra, cum ar fi seceta sau ploile torentiale, afecteaza tot mai mult agricultura din Republica Moldova. Chiar si asa, mai putin de un procent din terenurile agricole din tara sunt asigurate in fata calamitatilor naturale. Motivul de baza ar fi lipsa banilor, spun fermierii, in timp ce expertii afirma ca ar fi vorba mai degraba de o lipsa de incredere in companiile de asigurare si a procesului complicat de obtinere a despagubirilor.

Seceta din acest an i-a impus din nou pe agricultori sa bata la usile autoritatilor cerand sprijin. Desi legislatia le ofera posibilitatea de a-si asigura avantajos terenurile impotriva calamitatilor, putini agenti economici o folosesc. Potrivit datelor oferite de Ministerul Agriculturii, doar 0,7 la suta din campurile agricole sunt asigurate, in prezent, in fata calamitatilor naturale.

Oleg GALBURA, ASIGURATOR: „Asigurarile constituie un mecanism de compensare a pierderilor pe care le suporta unii asigurati.”

Petru TAMBUR, DIRECTOR ADJUNCT AIPA: „Sunt niste finante date pentru agricultori pentru a-si asigura productia lor.”

Mecanismul de asigurare in agricultura din Republica Moldova presupune o contributie de 30% din partea fermierului si de 70% din partea statului. Chiar si asa, agentii economici evita sa incheie astfel de cotracte.

Oleg GALBURA, ASIGURATOR: „Prima cauza care se invoca, agricultorii spun ca este lipsa de finante, lipsa de bani in gospodarii. Deci, ei pun din start pe primul loc semintele, combustibilul, tehnica, diverse lucrari agricole pe care trebuie sa le faca. Dupa care raman niste bani in rezerve acolo in gospodarii, deci oamenii se mai asigura.”

O alta cauza este lipsa de incredere in companiile de asigurare.

Vitalie RAPCEA, EXPERT ECONOMIC LA „EXPERT-GRUP”: „Pentru ca din experientele nefericite pe care le au utilizatorii asigurati, de exemplu pe autovehicule, care nimeresc in accident si ulterior sunt nevoiti sa umble prin instante ca sa-si recupereze contravaloarea riscului asigurat materializat, probabil nu duce la o mare incredere din partea agricultorilor la faptul ca ei vor fi nemijlocit despagubiti in cazul materalizarii riscului.”

Oleg GALBURA, ASIGURATOR: „Mai este un moment, iarasi l-as scoate in evidenta: lipsa unei culturi a asigurarilor. Pentru ca observam in alte tari, unde se face agricultura performanta, acolo una din cheltuieli din start este prevazuta pentru asigurari.”

Expertii afirma ca autoritatile ar trebui sa simplifice procesul de obtinere a despagubirilor pentru agricultori.

Vitalie RAPCEA, EXPERT ECONOMIC LA „EXPERT-GRUP”: „Se poate umbla la capitolul imbunatatirii cadrului de reglementare pentru ca sa creasca increderea agentilor economici in utilitatea asigurarilor, astfel incat in cazul in care persoana asigurata trece totusi prin evenimentul nefericit, riscul este acoperit si persoana este despagubita in timp util si fara prea mari batai de cap si supliniri de documente si asa mai departe.”

Presedintele Federatiei Nationale a Agricultorilor face referire la legislatia simplificata adoptata de alte tari in care acest sistem functioneaza cu succes. 

Valeriu CASARCIUC, PRESEDINTELE FEDERATIEI NATIONALE A FERMIERILOR: „In aceasta lege si in UE si in Romania exista norma ca cei care vor solicita ajutor din partea statului trebuie sa fie asigurati. Asta ar putea sa stimuleze fermierii ca ei sa fie asigurati.”

Responsabilii de la Guvern, afirma ca totusi solicitarile pentru asigurari depuse in ultimii doi ani, au crescut.

Petru TAMBUR, DIRECTOR ADJUNCT AIPA: „Daca in 2020 au fost solicitari la aceasta masura de 82 de dosare receptionate in suma de 7,5 milioane de lei, in prezent avem deja 489 de dosare receptionate in suma de aproximativ 63 de milioane. Din asta reiese ca agentul economic din anul 2020, cand a fost cel mai tare afectat de seceta au inceput mai multi sa se asigure.”