Scăderea debitului Nistrului nu este rezultatul unei decizii prin care Ucraina ar încerca să lase Republica Moldova fără apă, ci al secetei și al aportului tot mai mic de apă din bazinul superior al râului. Așa explică analistul Andrei Curăraru situația hidrologică actuală, în contextul în care în spațiul public au apărut acuzații că Ucraina ar reduce intenționat cantitatea de apă care ajunge în Republica Moldova.
Datele autorităților moldovene arată că problema începe în amonte, în special în zona Carpaților. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk au intrat, în medie, doar 23 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost de aproximativ 60 de metri cubi pe secundă.
Curăraru spune că este important să fie înțeles faptul că seceta nu afectează doar Republica Moldova.
„Nu este corect să spunem că Ucraina ne lasă fără apă”, a explicat acesta, argumentând că și partea ucraineană se confruntă cu probleme de aprovizionare.
Potrivit lui, în unele localități din Ucraina apa este deja distribuită după un anumit program, inclusiv dimineața și seara. Situația este legată de scăderea resurselor de apă din întregul bazin al Nistrului, nu doar de modul în care este gestionată apa la baraj.
Și Ucraina are nevoie de apa Nistrului
Un alt argument invocat de Curăraru este regiunea Odesa. Nistrul reprezintă o sursă importantă de apă pentru această zonă, iar Odesa are o importanță strategică pentru Ucraina.
În acest context, spune analistul, este greu de susținut scenariul potrivit căruia Ucraina ar reduce intenționat debitul pentru a provoca o criză în Republica Moldova, întrucât o asemenea situație ar afecta și localități ucrainene care depind de aceeași resursă.
Problemele sunt vizibile deja și pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Mediului de la Chișinău anunța încă din vară că în Ucraina au fost instituite restricții privind utilizarea apei pentru 177 de utilizatori, în condițiile secetei hidrologice.
„Dacă plouă la noi, nu înseamnă că plouă și în Carpați”
Curăraru atrage atenția și asupra unei confuzii frecvente: ploile din Republica Moldova nu înseamnă automat că debitul Nistrului va crește.
O parte importantă a apei care alimentează râul provine din bazinul superior, inclusiv din zona Carpaților. Dacă acolo precipitațiile sunt insuficiente, lacul de acumulare de la Novodnestrovsk primește tot mai puțină apă.
Datele Ministerului Mediului confirmă această explicație. În perioada 1–20 septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce în aval au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi.
În consecință, nivelul lacului de acumulare a continuat să scadă. La sfârșitul lunii septembrie, acesta ajunsese la aproximativ 111 metri, față de nivelul normal de circa 121,5 metri.
O problemă regională, nu doar un conflict Moldova–Ucraina
Curăraru susține că situația trebuie privită ca o criză hidrologică regională, amplificată de seceta prelungită și de schimbările climatice.
În opinia sa, Republica Moldova trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care apa va deveni o resursă tot mai limitată, iar soluțiile nu pot depinde exclusiv de negocierile cu Ucraina.
În același timp, gestionarea debitului Nistrului rămâne subiectul unor discuții între cele două țări. În luna septembrie, Chișinăul și Kievul au avut negocieri privind cantitatea de apă care urma să fie deversată din lacul de acumulare Novodnestrovsk, fără să ajungă imediat la un consens.