Candidatul la functia de deputat de pe lista Blocului Electoral al Comunistilor si Socialistilor (BECS) Nichita Turcan a declarat recent ca, in ultimii zece ani, numarul elevilor si al studentilor a scazut dramatic din cauza reformelor in educatie, realizate de guvernarile pro-europene anterioare. Afirmatiile candidatului socialist sunt speculative si populiste, iar informatia prezentata de el este incompleta. In realitate, reducerea numarului de elevi a inceput mult mai devreme, in perioada cand la guvernare se aflau comunistii, si s-a amplificat in anii urmatori, fiind o consecinta a migratiei si a natalitatii tot mai scazute, si nu un rezultat al reformelor in educatie, scrie stopfals.md
Pe 15 iunie, candidatii de pe lista BECS Adrian Lebedinschi si Nichita Turcan au prezentat prioritatile programului electoral al Blocului in domeniul invatamantului. „In anii de studii 2010 - 2020, numarul elevilor si studentilor a scazut cu 124 de mii de persoane. Pe langa asta, ceea ce este mai strasnic este ca numarul de profesori a scazut cu 13 mii. Altfel spus, in 10 ani, tara noastra a pierdut 13 mii de cadre didactice. Oamenii, pur si simplu, nu vor sa mearga, pentru inceput, sa studieze la pedagogie ca mai apoi sa lucreze in scoli in calitate de profesori. Toate acele reforme despre care au strigat asa-numitele autoritati pro-europene din 2010 nu au adus niciun rezultat scontat despre care ei au vorbit. (…) Cel mai strasnic, dupa parerea mea, ce a facut asa-numita conducere pro-europeana, i-a descurajat pe copii sa invete”, a declarat Nichita Turcan. Dupa aceste declaratii, mai multe portaluri cu politica editoriala pro-PSRM au publicat articole in care blameaza reformele in educatie realizate in anii precedenti. Astfel, portalul Aif.md, detinut de deputatul socialist Corneliu Furculita, a titrat: «Цуркан: Проевропейская власть отбила у детей желание учиться. Мы намерены кардинально изменить эту ситуацию!» (in traducere: „Turcan: Guvernarile pro-europene i-a descurajat pe copii sa invete. Intentionam sa schimbam radical aceasta situatie!”). Articole cu un continut similar au fost publicate si Actualitati.md, Ehomd.info si altele.
Fostul sef al departamentului informational al PSRM opereaza cu dezinformari
Nichita Turcan a devenit deputat PSRM dupa ce un coleg de partid, Ivan Zabunov, a decedat. Inainte de a deveni deputat, el a activat in calitate de sef al departamentului informational al PSRM. Cu toate acestea, Turcan „a omis” sa prezinte integral informatia despre tendintele in sistemul educational. Astfel, el nu a indicat datele de pe timpul cand la guvernare se aflau comunistii, inclusiv Igor Dodon si Zinaida Greceanii. Redactia Stopfals.md a analizat indicatorii disponibili in bazele de date deschise ale Biroului National de Statistica si a constatat ca scaderea numarului de elevi si profesori a inceput inca din 2005, cand Republica Moldova era guvernata de o majoritate parlamentara condusa de Partidul Comunistilor. Reamintim ca in 2005-2011, Igor Dodon a detinut mai multe functii in guvern: prim-viceprim-ministru, viceministru si ministru al Economiei si Comertului. La fel si deputata PSRM Zinaida Greceanii a detinut functii importante in acea perioada, fiind prim-ministra, prim-viceprim-ministra, ministra a Finantelor.
Astfel, in total pentru perioada 2005-2020, numarul de elevi si studenti a scazut cu peste 263 de mii de tineri. (vezi infografic)
Totodata, in ultimii 15 ani, numarul profesorilor s-a redus cu 16020. (vezi infografic)
In aceeasi perioada, numarul de institutii de invatamant a scazut cu 349 de unitati. (vezi infografic)
Migratia si natalitatea in scadere au dus la reducerea numarului de elevi in scoli
Datele statistice demonstreaza ca tendinta de reducere a numarului de elevi in scoli, a cadrelor didactice, dar si a institutiilor de invatamant nu a inceput in 2010, asa cum au speculat candidatul socialist Nichita Turcan si presa care a preluat declaratiile acestuia. Fenomenul a inceput cu cel putin 10 ani mai devreme, fiind influentat de cativa factori sociali. Diana Cheianu-Andrei, sociologa si autoarea mai multor studii privind migratia moldovenilor si impactul migratiei asupra situatiei copiilor, sustine ca factorii care determina reducerea treptata a numarului de elevi in scoli sunt natalitatea si migratia. „Chiar daca la inceput erau plecati doar parintii, odata stabilindu-se peste hotare, ei au inceput sa-si ia si copiii. Fiind plecate peste hotare, acele familii nu mai nasc copii in Moldova, ci acolo unde locuiesc. Asta ar explica reducerea drastica a numarului de elevi la toate treptele de invatamant”, spune experta. Din spusele ei, numarul tot mai mic al profesorilor in institutiile de invatamant din tara noastra este o consecinta a plecarii in masa a acestora peste hotare, pentru un salariu mai bun. Totodata, din cauza salariului mic, multi nu vor sa lucreze in domeniul educatiei. „Salariul mic nu este atractiv pentru tinerele generatii. Respectiv, numarul celor care fac studii si activeaza in acest domeniu este destul de mic. Pe de o parte, avem migratia cadrelor didactice din sistemul de invatamant, iar pe de alta parte, nu avem tineri, iar multi din cei care-si fac studiile in acest domeniu migreaza si ei ulterior”, explica Diana Cheianu-Andrei.
Loretta Handrabura: „Inchiderea scolilor a fost cauzata de politicile social-economice, aplicate inclusiv de cei care acum critica”
Loretta Handrabura, fosta viceministra Educatiei in perioada 2009-2015, confirma ca anume factorii demografici au determinat necesitatea optimizarii institutiilor de invatamant preuniversitar. „Scaderea numarului de elevi nu a fost influentata de reducerea numarului de scoli. Tocmai ca inchiderea scolilor a fost rezultatul politicilor social-economice din Republica Moldova care au fost aplicate inclusiv de cei care acum critica reformele in educatie si care au condus la o migratie masiva a fortei active de munca, a familiei reproductive si la scaderea populatiei scolare. Anume din aceasta cauza, foarte multe scoli care aveau altadata 600-700 de elevi ramasesera cu 200-100 de elevi. Astfel, s-a decis crearea unor scoli de circumscriptie, optimizand-se institutiile cu un numar mic de elevi, dar si lipsa cadrelor didactice la foarte multe discipline. Aveam cazuri cand un invatator preda mai multe discipline in scoli, fapt care afecta calitatea studiilor. Este o speculatie sa spui ca reformele privind optimizarea scolilor nu au adus niciun rezultat. In realitate, copiii au avut de castigat, caci au venit in scoli bine dotate si cu cadre didactice calificate la toate materiile. Cine a vrut sa vada a vazut, cine nu, face din asta speculatie”, concluzioneaza Loretta Handrabura.