Pentru prima data in Moldova, in parteneriat cu Agentia Spatiala European (ASE), a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluarii aerului in Chisinau si in intreaga tara, folosind datele de observare a Pamantului. Studiul a fost realizat in perioada instituirii masurilor de restrictie, in contextul COVID-19, insa acopera si seturi de date istorice complexe (incepand cu anul 2017). Potrivit acestui studiu, aerul din republica Moldova este mai putin poluat fata de tarile europene.
In Republica Moldova o concentratie mai mare de poluanti este observabila doar in capitala si in apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situatia generala a poluarii aerului in Moldova s-a dovedit a fi una favorabila, in special in comparatie cu alte tari europene (si in special in contextul COVID-19), inclusiv Ucraina, Romania si altele.
Echipa de cercetare a folosit datele obtinute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultima ora, dotat cu cele mai noi utilaje pentru masuratori atmosferice, pentru a analiza principalii poluanti atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), pulberi in suspensie (PM10 si PM2.5). Iata cateva constatari-cheie:
Per ansamblu, nivelul de poluare a aerului in Moldova, vazut din spatiu, este relativ scazut in comparatie cu alte tari europene si cu vecinii nostri, fiind in mare parte in limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizatiei Mondiala a Sanatatii.
Concentratiile de dioxid de azot in Moldova sunt in general scazute. Acest poluant atmosferic provine in principal de la autoturisme si alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului si metalelor, producerea de electricitate, industria usoara si alimentara. Acesta afecteaza rezistenta sistemului respirator la infectii bacteriene si virale. Au fost constatate valori ridicate la Chisinau si in jurul acestuia, in jurul granitei cu Ucraina, in special acolo unde este amplasata centrala electrica Cuciurgan, precum si in jurul municipiilor Tiraspol si Ribnita. Regiunile Chisinau, Bender si Balti au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
Valorile dioxidului de sulf sunt, in general, scazute in toata tara, cu o crestere modesta doar in jurul capitalei. Acest poluant este in mare parte legat de centralele electrice pe baza de carbune, procesele industriale sau alte activitati de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetarii, cantitatea de dioxid de sulf in aer atinge cote maxime in perioada de iarna, crescand de obicei de la cinci la zece ori in comparatie cu vara, din cauza sezonului de incalzire. In ceea ce priveste impactul asupra sanatatii, expunerea scurta la o concentratie ridicata de dioxid de sulf poate provoca dificultati respiratorii grave (cei mai afectati sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele in etate si cele cu boli respiratorii cronice), in timp ce expunerea indelungata la o concentratie scazuta poate duce la infectii ale cailor respiratorii.
Distributia monoxidului de carbon este relativ similara in toata Moldova, in regiunile Bender, Cahul, Glodeni si Chisinau, unde se inregistreaza cele mai mari concentratii medii. Poluantul este un produs de ardere incompleta a combustibilului in vehicule, incalzire, centrale electrice pe baza de carbune, eliminarea deseurilor si arderea biomasei. Poluarea din zona Cahul se explica prin prezenta in imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice romanesti (Combinatul Siderurgic Galati). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal in concentratii mari, afectand sistemele respiratorii si cardiovasculare. La concentratii relativ scazute, provoaca dificultati de respiratie, capacitate fizica redusa, migrene, greata, printre alte simptome.
In timp ce cercetarea si corelatia dintre poluarea aerului si sanatate sunt necesare pentru cazul Moldovei, cea mai recenta analiza a Bancii Mondiale releva o situatie ingrijoratoare. Potrivit Bancii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sanatatii cauzate de poluarea aerului inconjurator este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. In diferite tari, povara economica a poluarii asociata cu mortalitatea si morbiditatea prematura este, de asemenea, semnificativa, echivalenta cu 5-14% din PIB-ul tarilor.
PNUD Ucraina. Animatia arata cat de departe poate fi preluat de vant praful de la sursa de origine.
Studiul „Impactul COVID-19 asupra calitatii aerului in Ucraina si Republica Moldova" a fost elaborat de in 2020 ”World from Space” pentru Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in cadrul Institutului de Observare a Pamantului al Agentiei Spatiale Europene.