Curtea Constitutionala a decis ieri circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului si anume faptul ca Legislativul nu a putu investi un Guvern, conform prevederilor Constitutiei.
Circumstantele cauzei
La originea cauzei se afla sesizarea depusa de dna Maia Sandu, Presedintele Republicii Moldova. In baza articolului 85 alineatele (1) si (2) din Constitutie, autoarea sesizarii solicita ii solicita Curtii sa constate circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirarii termenului de trei luni in cadrul caruia Parlamentul trebuia sa formeze Guvernul si a expirarii termenului de 45 de zile de la prima solicitare si respingerea a doua solicitari de investitura a Guvernului.
Analiza Curtii
Pentru a constata, in acest caz, intrunirea circumstantelor prevazute de articolul 85 alineatele (1) si (2) din Constitutie care justifica dizolvarea Parlamentului, Curtea a verificat:
(a) daca Parlamentul a respins cel putin doua solicitari de investitura a Guvernului;
(b) daca Guvernul nu a fost format timp de trei luni;
(c) daca a avut loc consultarea fractiunilor parlamentare in baza articolului 85 alin. (1) din Constitutie.
a) Daca Parlamentul a respins cel putin doua solicitari de investitura a Guvernului
In prezenta cauza, Curtea a observat ca prima solicitare de investire a Guvernului dateaza cu 8 februarie 2021, atunci cand dna Natalia Gavrilita, candidat pentru functia de Prim-ministru, desemnata de Presedintele Republicii prin Decretul nr. 25-IX din 27 ianuarie 2021, a depus un demers la Presedintele Parlamentului, prin care a solicitat votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului. Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a respins solicitarea de investire a Guvernului. Prin urmare, Curtea a constatat ca prima solicitare de investitura a Guvernului a fost respinsa.
In cadrul procedurilor primei solicitari de investitura, se poate sustine ca fractiunile parlamentare au avut, in mod rezonabil, posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-si exercita aceasta competenta nu le poate fi imputata altor autoritati. Prin urmare, Curtea a constatat ca esuarea formarii Guvernului la prima solicitare ii poate fi imputata Parlamentului.
Curtea a subliniat ca, din data de 11 februarie 2021, a fost formalizata o majoritate parlamentara absoluta care sustinea candidatura dnei Mariana Durlesteanu pentru functia de Prim-ministru. Avand in vedere refuzul dnei Mariana Durlesteanu de a candida, prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 47-IX din 16 martie 2021, dl Igor Grosu a fost desemnat in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu in aceasta calitate tinea de puterea discretionara a Presedintelui Republicii. In acelasi timp, Curtea a retinut ca atat refuzul dnei Mariana Durlesteanu de a fi candidat la functia de Prim-ministru din partea majoritatii parlamentare absolute formalizate, cat si faptul ca majoritatea parlamentara nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind mentinerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Presedintelui Republicii. Aceasta situatie ii este imputabila Parlamentului, de vreme ce renuntarea reprezentantului (i.e. a candidatului) manifesta, pe acest plan constitutional, efecte negative pentru reprezentat (i.e. majoritatea parlamentara), efecte care nu-i pot fi imputate unui tert.
A doua solicitare de investire a Guvernului dateaza cu 23 martie 2021, atunci cand dl Igor Grosu a depus un demers la Secretariatul Parlamentului prin care a solicitat votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului. Dezbaterea programului de activitate si lista Guvernului a fost stabilita pentru data de 25 martie 2021. Prezentarea programului de activitate si a intregii liste a Guvernului propuse de dl Igor Grosu a esuat din lipsa cvorumului in Parlament. In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca neintrunirea cvorumului, atunci cand se examineaza subiectul investirii unui Guvern, reprezinta un esec al investiturii. Prin urmare, pe 25 martie 2021, Parlamentul a respins a doua solicitare de investire a Guvernului.
De asemenea, Curtea a observat ca de la prima solicitare de investitura (i.e. 8 februarie 2021) si pana la respingerea celei de-a doua solicitari de investitura (i.e. 25 martie 2021) au trecut 45 de zile.
Prin urmare, Curtea a constatat ca este respectata conditia respingerii a cel putin doua solicitari de investitura intr-un termen de cel mult 45 de zile intre ele.
b) Daca Guvernul nu a fost format timp de trei luni
In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca termenul de trei luni, prevazut de alin. (1) al articolului 85 din Constitutie, este un termen general de formare a Guvernului, care incepe sa curga de la data aparitiei circumstantelor care au determinat necesitatea formarii unui nou Guvern si curge indiferent de declansarea procedurilor de formare a noului Guvern si/sau de indeplinirea procedurilor prevazute de alineatul (2) al articolului 85 din Constitutie. Termenul de trei luni include perioadele de consultare a fractiunilor parlamentare si de efectuare a altor proceduri legale si constituie o limita temporala pentru formarea noului Guvern.
In aceasta cauza, Curtea a observat ca termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a inceput sa curga de la 23 decembrie 2020 (data demisiei Guvernului) si a expirat pe 23 martie 2021.
In consecinta, Curtea a notat ca conditia referitoare la imposibilitatea formarii Guvernului timp de trei luni, asa cum aceasta este stabilita de articolul 85 alin. (1) din Constitutie, este intrunita.
c) Daca a avut loc consultarea fractiunilor parlamentare in baza articolului 85 alin. (1) din Constitutie
Curtea a retinut ca, pe 26 si 29 martie 2021, Presedintele Republicii a consultat fractiunile parlamentare, indeplinind astfel exigenta articolului 85 alin. (1) din Constitutie.
Prin urmare, Curtea a constatat ca sesizarea Presedintelui Republicii adresata Curtii de a constata circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a a fost depusa dupa consultarea fractiunilor parlamentare, asa cum prevede articolul 85 alin. (1) din Constitutie.
Concluzii
Curtea a raportat faptele la numarul solicitarilor de investitura a Guvernului, in conformitate cu articolul 85 alineatul (2) din Constitutie, la implinirea termenului constitutional prevazut pentru formarea Guvernului si la organizarea de catre Presedintele Republicii a consultarilor obligatorii prescrise de articolul 85 alineatul (1) din Constitutie si a constatat intrunirea circumstantelor constitutionale care justifica dizolvarea Parlamentului.
Avizul Curtii:
Pornind de la argumentele invocate, Curtea a constatat drept circumstanta care justifica dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formarii Guvernului in conformitate cu prevederile articolului 85 alineatele (1) si (2) din Constitutie.
Acest aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.