Timpul nu stinge dorul. Asta o spun rudele si prietenii celor doua inimi gemene ale muzicii romanesti, Doina si Ion Aldea-Teodorovici. La 27 de ani de la cumplitul accident in care au murit, amintirea lor ramane vie. Astazi, la cimitirul de pe strada Armeneasca s-au depus flori si s-au cantat melodiile indragitilor artisti.
Este una dintre melodiile pe care Cristofor o fredoneaza cand dorul de parinti devine chinuitor. Era toamna anului 1992, in noaptea de 29 spre 30 octombrie, cand masina in care se afla cuplul Aldea-Teodorovici s-a izbit de un copac. Cei doi artisti au murit pe loc, insa amintirea lor este vie si astazi.
Ca un fulger – asa a venit vestea ca fiica si ginerele sau au murit, ne-a povestit mama Doinei.
Cele doua inimi gemene au apropiat cele doua maluri ale Prutului, au spus-o membrii Organizatiei care promoveaza unionismul si valorile neamului romanesc.
Povestea artistilor Doina si Ion Aldea-Teodorovici se scrie in Basarabia. Pasiunea pentru muzica i-a fost insuflata lui Ion Teodorovici de catre mama sa, care in anul 1961 il inscrie la Scoala de Muzica din Chisinau. In anii '70 se inroleaza in Armata Sovietica si ramane incorporat pana in anul 1981.
Doina Marin, viitoare Teodorovici, s-a nascut tot in Basarabia, in familia unor intelectuali. Muzica i-a devenit prietena inca din copilarie, iar de la varsta de 14, glasul ei rasuna peste granita – in Germania, Cipru sau Algeria si Mongolia.
Iar in 1981, dragostea dintre cei doi artisti ia avant. Povestea lor a inceput datorita poetului Grigore Vieru, care le-a facut cunostinta.
Tragedia de la Cosereni, din judetul Ialomita a ridicat de nenumarate ori multe semne de intrebare.
Unele teorii incearca sa convinga faptul ca totul a fost o intamplare, in timp ce altele vorbesc despre o moarte premeditata.