De la nord la sud, Paștele este marcat în Republica Moldova printr-o diversitate de obiceiuri păstrate cu grijă în fiecare regiune. De la coacerea tradițională a bucatelor în cuptoare de lut și cântecele gospodinelor, până la preparate specifice, fiecare zonă își păstrează identitatea. Un lucru e sigur, indiferent de regiunea în care trăiesc, moldovenii celebrează Învierea Domnului cu tradițiile pe care încearcă să le păstreze vii din moși strămoși.
Călătoria noastră începe la nord, mai exact în satul Sofia, raionul Drochia. Aici, gospodinele păstrează tradiția de a coace pască și cozonac în cuptorul de afară.
Burlac TAMARA, LOCUITOARE A SATULUI SOFIA: „- Ce înseamnă când se coace afară, la lemne?
- E mai gustoasă pâinea, e mai coaptă, mai rumenă, e altfel, alt gust are.”
Aici, pregătirile pentru Paște n-ar fi complete fără cântecele tradiționale.
Următoarea destinație este centrul țării. În satul Peresecina din raionul Orhei dintre tradițiile de Paște este prepararea borșului scăzut, fie în prima zi de Paște, fie în a doua.
Ana Erhan a moștenit rețeta și obiceiul de la mama ei, care la rândul ei le-a luat de la bunica sa.
Ana ERHAN, LOCUITOARE A SATULUI PERESECINA: „Noi așa am apucat de la părinți. El mai mult se mănâncă a doua zi de Paște. E acrișor și toți mănâncă carne și totuși trebuie organismului și ceva acru.”
Elisa BOLDURATU, REPORTER PRO TV: „O altă tradiție specifică zonei de centru, în perioada Paștelui, este vopsirea ouălor printr-o tehnică mai specială. Se folosesc plante precum trifoiul, pătrunjelul sau mărarul, care sunt aplicate pe suprafața oului pentru a crea ornamente.”
O altă tradiție specifică zonei de centru este mersul „de-a ouălea”.
Ana ERHAN, LOCUITOARE A SATULUI PERESECINA: „La noi de Paște tradiția este de a merge de-a ouălea. Copiii vin după masă. Găzdașii dau la copii dulciuri, ouă vopsite, roșii.”
Călătoria noastră continuă spre sudul țării. Ajungem în Autonomia Găgăuză.
„Paștele, „Paskella” se numește la noi, cea mai strălucitoare, cea mai îmbietoare, cea mai luminată sărbătoare”.
De asemenea, în ajun de Paște, gospodinele dau de pomană pâine, bomboane și colivă, iar în ziua Învierii merg în vizită la cei dragi și nu cu mâna goală. Femeile pregătesc mai multe bunătăți, pe care le acoperă cu o batistă brodată, iar bărbații iau sticla cu vin.
Nu lipsește de pe masa de sărbătoare Kaurmaua, o mâncare tradițională din carne de miel.
„Se pune un vas plin cu ceapă, morcov, ardei la prăjit, dar carnea deja e gata. Apoi adăugăm carnea în acea prăjeală, amestecăm bine și acoperim lăsând la foc mic. Așa o Kaurma se primește, îți lingi degetele.”
Totodată, masa de sărbătoare nu poate fi completă fără sarmale și răcituri. Un obicei aparte este vopsirea ouălor cu coji de ceapă. Pentru ca nuanța să se păstreze cât mai bine, în compoziție se adaugă cvas, oțet sau sare de lămâie.