Curtea Penala Internationala (CPI) a emis vineri un mandat de arestare impotriva presedintelui rus Vladimir Putin, acuzandu-l ca este responsabil pentru crime de razboi comise in Ucraina, relateaza Reuters, scrie hotnews.ro.
Moscova a negat in mod repetat acuzatiile conform carora fortele sale ar fi comis atrocitati in timpul invaziei din Ucraina.
CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegala a copiilor si transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei in Federatia Rusa.
La inceputul acestei saptamani, Reuters a scris ca se asteapta ca instanta sa emita mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.
Separat, instanta a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleasi acuzatii.
New York Times scria, de asemenea, citand actuali si fosti oficiali care sunt la curent cu aceasta decizie, ca procurorul CPI era asteptat sa ceara unui judecator sa aprobe emiterea de mandate impotriva mai multor rusi pe care ii acuza de rapirea copiilor si adolescentilor din Ucraina si trimiterea lor in tabere de reeducare din Rusia si de vizarea in mod deliberat a infrastructurii civile din Ucraina, a spus sursa sub rezerva anonimatului.
Judecatorul, sau completul de judecata, potrivit Guardian, urma sa decida daca au fost indeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau daca anchetatorii au nevoie de mai multe probe.
Nu era clar atunci pe cine planuia instanta sa acuze in fiecare caz, dar diplomati si experti spuneau atunci ca este posibil ca presedintele rus Vladimir Putin sa fie inculpat, in contextul in care CPI nu recunoaste imunitatea niciunui sef de stat in dosare de crime de razboi, crime impotriva umanitatii sau genocid.
Cu toate acestea, probabilitatea unui proces ramane scazuta, apreciaza unii experti, avand in vedere ca CPI nu poate judeca in absenta, iar Rusia nu este susceptibila sa-si predea oficialii.
Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveste rapiri, amplu acoperite de presa, despre rapirea unor copii ucraineni, de la copii care invata sa mearga la adolescenti.
In cadrul unui program sustinut de Kremlin, ei au fost scosi din Ucraina si plasati in locuinte pentru a deveni cetateni rusi sau au fost trimisi in tabere, pentru a fi reeducati, potrivit NYT si unor cercetatori.Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodarii.
Moscova prezinta acest program drept o misiune umanitara de protectie a copiilor ucraineni orfani sau abandonati in razboi.
Comisarul rus insarcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a inceput sa trimita copii in Rusia in saptamanile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfarsitul lui februarie 2022, si a aparat cu regularitate la televiziune pentru a promova adoptii.
Vladimir Putin a semnat in mai un decret in vederea accelerarii accesului ucrainenilor la cetatenia rusa.
Karim Khan si-a semnalat in mod public intentia de a deschide acest dosar, subliniind ca transferul ilegal al unor copii in Rusia sau in zone ocupate din Ucraina reprezinta o prioritate a investigatiilor sale.
El a vizitat luna aceasta o ”casa de copii” in sudul Ucrainei, in prezent goala, iar biroul sau a publicat o imagine in care acesta aparea stand printre paturi goale.
”Copiii nu pot fi tratati ca o prada de razboi”, a denuntat el in urma acestei vizite.
Potrivit unui raport publicat in februarie de catre Universitatea Yale si programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel putin 6.000 de copii din Ucraina sunt retinuti in 43 de tabere din Rusia, iar numarul real ar fi mai mare.
Biroul National de Informatii al Guvernului ucrainean estima ca pana la inceputul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.
”S-a acordat multa atentie acestei probleme, iar urmarirea ei ca infractiune va genera multe reactii”, declara seful Asociatei Internationale a Barourilor Mark Ellis.
”Este interzis sa transferi civili cu forta peste frontiera, iar in timpul unui razboi poate fi o crima de razboi. Poate constitui totodata o crima impotriva umanitatii, daca face parte dintr-o politica generalizata si sistematica. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intentie genocidara”, subliniaza ea.
In al doilea caz, procurorul CPI urmeaza sa abordeze atacurile neincetate ruse vizand infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apa, gaze naturale si centrale electrice, situate departe de lupte si care nu sunt considerate tinte militare legitime, relateaza News.ro.