Un fost cinematograf din capitala a fost transformat in adapost pentru cetatenii ucraineni, care fug de razboi. Acesta a fost amenajat in cateva zile, iar noaptea trecuta au fost adusi primii refugiati, majoritatea mame cu copii. Oamenii spun ca locuintele lor din Ucraina au fost bombardate, iar pana au ajuns in Moldova, au dormit in subsoluri.
Ana impreuna cu mama ei, Lidia, si cele doua fiice, au ajuns in aceasta noapte la fostul cinematograf din sectorul Rascani al capitalei, care acum adaposteste refugiati. Femeile spun ca au fost nevoitie sa plece din orasul Nikolaev, asa cum casa lor, dar si a vecinilor au fost distruse. Iata cum arata acum strada pe care locuiau.
Ana, REFUGIATA: “Zburau avioane, aruncau bombe, rachete grad, noi nu ne mai temeam de ele, ne temeam de avioane. Noi deschidem robinetul si copilul tresare de la sunetul apei, de la fiecare sunet.”
Lidia, REFUGIATA: “Un proiectil a nimerit in sauna, sauna a salvat casa, daca nu era ea, casa noastra era sa fie distrusa. Toata stradela Herson e distrusa. Acestea sunt case de locuit, scoala, sunt copii care au murit, femei care se afla sub daramaturi.”
Timp de trei nopti familia a dormit in subsol.
Lidia, REFUGIATA: “Imi e jale de acei oameni care locuiesc in sate, imi e mila de animale, imi e mila de Herson, care a fost bombardat primul.”
Din Nikolaev au venit si aceste 3 femei impreuna cu copiii lor. Sotul Svetlanei este militar si deja de doua saptamani e pe campul de lupta.
Svetlana, REFUGIATA: „Noi am fost bombardati, se impusca, totul e tragic, de asta a trebuit sa salvam copiii, tatal nostru lupta, iar noi ne salvam.”
Fiica Svetlanei, la doar 7 ani, stie ca tatal sau este pe front.
“El e in armata. Apara Ucraina.”
Intr-o dimineata familia a vazut pe geam cum ard cateva apartamente din blocul de alaturi, fapt care le-a ingrozit.
Svetlana, REFUGIATA: “ Zece zile noi am stat cu copiii in subsol, ieseam doar sa ne spalam, mereu sunau alarmele, mereu ne ascundeam.”
La centrul unde sunt gazduiti acum a fost improvizata o cantina, unde oamenii pot lua masa. La necesitate, primesc si ajutor medical.
Maria DIONIS-VOLONTIR, MEDIC DE FAMILIE: “Ajut sa pun masa, fac termometria, am fost in toate camerele poate cineva are nevoie de ceva, am vizitat toti refugiatii din camere.”
Iar voluntarii sunt cei care aduc produsele alimentare si de igiena. Astazi, mai multi elevi ai Liceului “Mihai Lomonosov” descarcau buteliile cu apa potabila.
Petru COLTUC, PROFESOR: “Toti copiii sunt adecvati si toti inteleg ca fara ajutorul lor le va fi mai greu oamenilor care au ramas fara case.”
Valentina RAU, RESPONSABIL AL CENTRULUI DE REFUGIATI: “Avem voluntari, chiar le multumim din suflet, sunt oameni foarte receptivi, chiar si agenti economici, ne asigura cu tot ce e necesar, incepand de la apa potabila si scutece, plapume, cu tot absolut.”
La acest centru din cele 300 de locuri disponibile sunt ocupate deja circa 100.