Una din cele mai mari pesteri de ghips din lume se afla in Republica Moldova. Pe cat de mare, pe atat de putin cercetata, desi a fost descoperita mai bine de jumatate de veac in urma. Pestera "Emil Racovita", sau "Cenusareasa" asa cum obisnuiesc sa o numeascacercetatorii, datorita particularitatilor sale, a castigat mai multe diplome internationale. Autoritatile spun ca au planuri mari cu ea si spera sa o transforme pe viitor intr-un obiectiv turistic inedit. Am incercat sa aflam cum arata astazi pestera "Emil Racovita" si cat de usor pot ajunge turistii la acest monument al naturii.
Pestera se afla la 282 de km de Chisinau, in extremitatea Nord-Vestica a Republicii Moldova, in apropierea nemijlocita a localitatii Criva, relateaza gazetadesud.md.
Accesul in pestera se face doar printr-o intrare improvizata, sapata de savantii de la Academia de Stiinte inca in anii 1977. Pana a ajunge la galeriile pesterii propriu-zis, trebuie sacobori aproximativ 40 de metri pe niste scari metalice prinse de peretii unei fantani destul de stramte.
Intrarea in pestera si o parte a galeriilor importante se afla chiar pe teritoriul unei cariere de ghips, care in prezent este exploatata de compania moldo-germana Knauf. Ghipsul este extras si astazi prin detonare si acest lucru pare sa alarmeze cel mai mult organizatiile de mediu.
Galeriile pesterii formeazaun adevarat labirint, foarte complicat si sinuos, care ii pune la incercare chiar si pe cei mai experimentati cercetatori.In pestera exista mai multe caverne, unele cu inaltimea de peste 10 metri si o latime de 30–40 de metri. Speologii au incercat sa obtina fotografii detaliate ale salilor descoperite, atribuindu-i fiecareia un nume.Asa au aparut pe harta pesterii „Sala Cenusaresei”, „Sala cu coloane”, „Sala Pinguinului”, dar si reprezentari cartografice ale unor lacuri subterane. „Lacul imparatului”, „Lacul albastru”, „Lacul dinozaurilor” sau „Lacul Nautilus” sunt doar cateva din cele 20 de lacuri descoperite pana acum.
Pestera ascunde formatiuni minerale inedite, inclusiv cristale mari si rare de selenit, cu nuante de chihlimbar. In pestera gasim cel mai mare cristal de ghips din Europa, cu un volum total de peste 3 metri cubi.Prin labirintul sistemului carstic curg izvoare care isi au originea in Muntii Carpati, din care se ”hranesc” si raurile Prut si Nistru.
Presedintele Clubului Speologilor „Abis”, din Republica Moldova, Igor Teleshman spune ca, din acest punct de vedere,pestera ”Emil Racovita” nu este doar un obiectiv turistic si stiintific, dar si un rezervor strategic pentru Republica Moldova. in caz de seceta, ea ar putea servi ca depozit pentru apa celor doua rauri.
Specialistii recunosc ca pestera ascunde inca multe mistere. Unul din ele este legat de faptul ca atat peretii salilor, cat si a galeriilor sunt acoperiti de un soi de „captuseala” din argile deosebit de fine, cu o gamavariata de culori: de la verde-sidefat, la albastru-cobalt, rosu-grena, negru sau chiar alb-stralucitor.
In afara de lacuri, in pesterase intalnesc si grote in formade fantani cu o adancime de panala 20 de metri, unele din ele fiind faraapa.
Au fost descoperite si lacuri cu izvoare autonome, precum si ample galerii freatice, rezultate in urma actiunii unor enorme mase de apacare, in trecut, au sapat acest sistem subteran. Apa din aceste lacuri poate servi si in scopuri terapeutice. Deoarece trece prin mai multe straturi de roci, ea este saturata cu saruri minerale.
Pestera a fost descoperita in 1959, ca urmare a unei explozii in cariera de ghips din apropierea satului Criva. Prima incercare de a patrunde in pestera a fost facuta abia peste 10 de ani. Intre anii 1977–1980 aici au fost efectuate cercetari si au fost cartografiati mai mult de 60 de km din galeriile pesterii. In perioada 2001–2004 intrarea in pesteraa fost strict interzisa, dupa ce cateva persoane au decedat din cauza ca nu erau echipate corespunzator.
Igor Teleshman: "singurii care astazi au acces in pestera ”Emil Racovita” unde continua cartografierea acesteia, dar si se fac cercetari referitor la compozitia aerului, apei si ghipsului, existenta ecosistemelor si nivelului bacteriologic si radioactiv, sunt reprezentantii Clubului Speologilor „Abis”. Toate cercetarile pe care le fac sunt fara vreun ajutor din partea statului."
Daca ar exista o strategie bine gandita, considera Igor Teleshman, pestera ”Emil Racovita”, ar putea deveni un loc de atractie pentru turistii din intreaga lume.
Pestera ”Emil Racovitaeste a treia ca marime din Europa printre pesterile de ghips (primele doua se afla in Ucraina) si a opta in lume, iar dupa lungimea cunoscuta pana in prezent, cca 90.000 metri, este a 27-a de pe glob.
Sursa foto: gazetadesud.md