Scaderea dramatica a populatiei, salariilor si pensiilor, cresterea, pe de alta parte a veniturilor si averii moldovenilor, a volumului productiei industriale si agricole, sporirea duratei de viata si aparitia de noi ramuri in economie, sunt cateva lucruri care au marcat si schimbat Republica Moldova in cei 30 de ani de independenta. Despre aceasta vorbeste Veaceslav Ionita, expertul in politici economice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale „Viitorul”, in cadrul editiei speciale „Analize economice cu Veaceslav Ionita”, de vineri, 27 august.
Populatia. Expertul afirma ca in 1991 eram 4 milioane 335 de mii de cetateni. In prezent, suntem 2 milioane 900 de mii, inclusiv 300 de mii pe malul stang al Nistrului. Intre timp, 1,4 milioane de oameni au plecat din tara si acesta este raspunsul la intrebarea: Cum s-a guvernat aceasta tara in aceasta perioada? Din acesti 2 milioane 900 de mii, spune expertul, circa 300 de mii pleaca temporar din tara. Astfel, circa 1 milion 700 de mii de oameni care nu sunt in Republica Moldova.
Salariatii. Deoarece lipsesc datele statistice oficiale din 1991 pana in 1996, Veaceslav Ionita estimeaza ca in 1991 erau circa 1,5 milioane de salariati, dintre care 360 de mii erau asa numitii „colhoznici”. Astazi, in Republica Moldova sunt circa 605 de mii de angajati. In 2001, la zece ani de la independenta, din 1,5 milioane de muncitori au ramas doar 690 de mii. Ulterior, timp de 20 de ani practic nu s-a schimbat numarul lucratorilor. Toata drama s-a petrecut in primii zece ani si de aici raspunsul: de ce a avut loc toata migratia?
Veaceslav Ionita mai afirma ca la acei 360 de mii de „colhoznici” pot fi adaugati altii circa 350 de mii de la sate si care munceau in agricultura si cat era URRS aveau ocupatie, insa cand a venit independenta s-a demonstrat ca acesti oameni din sate nu au de lucru. „Marea migratiune a inceput de la sate, deoarece aproape 800 de mii de oameni s-au trezit ca nu au de lucru. Din 1 milion si aproape 600 de mii de oameni, un milion de oameni au fost scosi din campul muncii. Acum, pe acestia ii gasim absolut pe toti peste hotare. Economia noastra nu avea capacitatea si nu stia ce sa faca cu ei”, a spus Veaceslav Ionita.
Salariile si pensiile. Economistul sustine ca in 1991 salariul mediu in Republica Moldova era 434 ruble lunar, echivalentul la 1900 de lei de lei astazi. Ulterior, veniturile lor reale timp de zece ani, pana in 2001, au ramas neschimbate. Si acesta este un raspuns la intrebarea: Din ce cauza au plecat oamenii? Republica Moldova avea un sistem economic ruinat, prabusit si nu avea nici o sansa sa fie revigorat. Totodata, am mostenit o agricultura care nu puteai face nimic cu ea si o industrie care nu era industrie. „Acei zece ani de saracie totala i-a determinat pe oameni sa plece. Au simtit ca nu exista nici o speranta. Zece ani au supravietuit cu echivalentul la ziua de azi de 2 mii de lei pe luna”, a spus economistul.
Pensionarii, afirma analistul economic, in 1991 aveau o pensie care echivala cu 1050 de lei pe luna, la valoarea leului de astazi. Pensia lor era 62% din salariu. Dupa aceasta, daca salariatii au ramas la salariile pe care le aveau, situatia pensionarilor s-a inrautatit dramatic. In 2001, la zece ani de independenta, pensia lor a scazut de doua ori si echivala cu circa 570 de lei. „Pentru batrani toata independenta se asociaza cu inrautatirea continua a vietii lor. In prezent pensionarii o duc foarte rau, au o pensie de circa 2 mii de lei. Asta a insemnat plecarea oamenilor pentru a-si rezolva problemele”, a afirmat analistul.
Veniturile populatiei. Potrivit lui Veaceslav Ionita, in prezent, cetatenii Republicii Moldova castiga timp de un an 155 de miliarde de lei, fara veniturile din darea in chirie, arenda a apartamentelor, spatiilor, care aduc anual cel putin 10 miliarde de lei. In prezent, veniturile moldovenilor sunt formate din salarii, pensii, remitente, banii din economia neformala. In 1991 veniturile erau de circa 4 miliarde de lei. Oamenii aveau doar pensii si salarii de mici, fara alte surse de venit. Insa, in prezent, veniturile oamenilor sunt incomparabile chiar cu cele de acum chiar cinci ani, cand veniturile erau de circa 95 de miliarde de lei anual.
Averea moldovenilor. In prezent, mentioneaza expertul, toata averea moldovenilor este estimata la 41 de miliarde de dolari, dintre care aproape 30 de miliarde este valoarea locuintelor si spatiilor comerciale. 41 de miliarde de dolari impartiti la numarul populatiei, iese ca averea pe cap de locuitor este de circa 12 mii de dolari, fiind vorba de locuinte, banii in banca si terenurile agricole. In 1991 toata averea era de circa 1,4 miliarde de dolari: terenurile nu erau proprietatea oamenilor, cladiri oamenii nu aveau, in sate casele erau private, iar in Chisinau circa 40% dintre locuinte erau private, restul erau proprietatea statului. Procesul de privatizare a urmat ulterior si intre 1994-2001 a crescut brusc averea moldovenilor, dar din contul privatizarilor.
Productia industriala. In 1991, a estimat analistul, productia industriala era de 65 de miliarde de lei echivalentul la ziua de azi, iar in 1996 a scazut la 45,6 de miliarde de lei, fapt care a determinat plecarea oamenilor. Dupa aceasta, a avut loc o recuperare, care s-a stabilizat pana in 2011, cand s-a ajuns la 54,2 miliarde de lei, iar in acest an estimam o productie industrial de circa 70 de miliarde de lei. Lucrul acesta, spune analistul, se datoreaza in special investitiilor straine care au venit in Republica Moldova. In zece ani, din 2011 si pana in prezent, practic s-a recuperat caderea din primii zece ani de independenta.
Productia agricola. Economistul declara ca in 1985 volumul productiei agricole globale a fost 55 de miliarde de lei la valoarea leului de astazi. Dupa aceasta, a urmat o prabusire pana in 2000 de pana la 25,7 miliarde de lei. Din 2000 si pana in 2020 a fost stabilitate. Volumul productiei agricole mentinandu-se la circa 30 de miliarde de dolari. Anul acesta, estimeaza Veaceslav Ionita, ar urma sa fie de 35 de miliarde de lei. Potrivit economistului, in perioada sovietica 95% din toata productia agricola era a gospodariilor. Dupa destramarea URSS productia agricola s-a prabusit. Daca in timpul URSS productia agricola era de 45 de miliarde de lei, la obtinerea independentei s-a prabusit pana la 15 miliarde de lei. „Tot ce a permis sa se compenseze partial ruinarea gospodariilor agricole au fost gospodariile individuale. In ultimii zece ani, inclusiv datorita investitiilor statului, subventiilor, a unor politici corecte, suportul partenerilor externi, la noi a inceput sa se dezvolte gospodariile agricole care incep sa-si reia rolul pe care l-au avut candva”, a mentionat economistul.
Durata de viata. Durata medie de viata a fost redusa in primii zece ani de independenta, afirma expertul. Insa, in prezent, datorita imbunatatirii medicinii, a calitatii vietii, moldovenii traiesc cu cinci ani mai mult decat la momentul declararii independentei.
Autoturismele. In 1991 in Moldova era circa 165 de mii de autoturisme, de model sovietic. Intre timp acestea au disparut. Astazi, sunt 695 de mii de autoturisme. Daca in 1991, la o mie de locuitori erau 45 de autoturisme, acum la o mie de locuitori sunt 270 de autoturisme. Insa, problema la noi este alta, numarul de autoturisme creste, iar numarul de strazi nu. Numarul drumurilor timp de 30 de ani a ramas aproape intact.
Cinci ramuri noi ale economiei care au aparut in Republica Moldova in acesti 30 de ani. Veaceslav Ionita remarca faptul ca acestea asigura 50% din exporturile moldovenesti. Prima este industria automotive, care a aparut zece ani in urma. Astazi aceasta ramura asigura locuri de munca, investitii, cresterea productiei industriale si exporturi de circa 600 de milioane de dolari. Cerealele si oleaginoasele – asigura exporturi de circa 500 de milioane de dolari. Transportul international de pasageri si marfuri, care anul trecut si anul curent trece printr-o situatie dramatica, dar in realitate aceasta ramura exporta marfuri si servicii de 450 de milioane de dolari. Serviciile IT – au un volum de export de circa 300 de milioane de dolari si aceasta ramura tinde sa devina cea mai importanta. In concluzie, a spus expertul, in ultimii ani in Republica Moldova se dezvolta exportul de servicii educationale si medicale, Republica Moldova este deja o platforma unde strainii vin si invata si statul poate sa dezvolte acest sector.


