Au imbracat cele mai frumoase ii si camasi traditionale si au sarbatorit Ziua Portului Popular. La Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala din capitala s-a dat astazi o mare petrecere, iar dress-code-ul a fost respectat de toata lumea, de la mic, la mare. Cine a venit fara ie, si-a cumparat una pe loc, alegerea fiind foarte mare. Adevarate comori ale portului popular au fost aduse din diferite regiuni ale tarii, iar pentru ca sunt cusute manual, acestea sunt destul de scumpe.

Costume traditionale din toate colturile tarii au fost expuse astazi la Ziua Portului Popular. In Curtea Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala din centrul capitalei s-a organizat si o prezentare de moda, piesa de rezistenta fiind ia.

Elena Lupascu este mester popular de peste sapte ani si spune ca fiecare element al portului popular are o semnificatie speciala.

Elena LUPASCU, MESTER POPULAR: „Un exemplu de pomul vietii. Inseamna viata si dorinta omului spre aspiratii inalte, spre o viata frumoasa, spre o viata cu urmasi. Un alt semn este vartelnita, care, la fel, este deseori fregventa in camasile noastre traditionale, iar aici avem floarea de busuioc.”

Si pentru ca se munceste mult pentru a confectiona o ie si preturile sunt pe masura.

Elena LUPASCU, MESTER POPULAR:„Preturile sunt de la cinci mii pana la 8 mii. 10 mii – pentru o camasa la comanda, care are diferite tehnici, diferite tipuri de materiale.”

Din mainile iscusite ale Valentinei Gutu ies adevarate comori ale portului popular.

Valentina GUTU, MESTER POPULAR:„Absolut totul la mine e manual si incerc si materialul sa fie sau tesut manual sau  natural sa fie, cel putin.”

Femeia spune ca familia ii este cel mai mare sprijin in aceasta indeletnicire si mereu este cineva care o ajuta la cusut.

Valentina GUTU, MESTER POPULAR:„Cu fiicele si cu nepoatele, doua fiici si doua nepoate.//02:03 De cand s-au trezit au vazut ce fac eu. Eu am fost felcer de profesie, dar paralel pasiunea aceasta m-a atras atat ca mai mult timp ofeream acestui lucru, decat in medicina.”

In curtea muzeului au fost amenajate diferite ateliere de creatie.

„Avem o farfurie din ceramica cu ornamente din portul nostru national care-l avem si pe ie.”

Oamenii ne-au spus ca poarta cu demnitate hainele traditionale.

„Este cea mai importanta sarbatoare a natiunii noastre, fiindca portul popular, camasa si tot ce tine de aceste frumoase haine este ca o sarbatoare a sufletului nostru.”

„Cei care isi cunosc radacinile au posibilitatea sa formeze viitorul. In cazul in care se pierde legatura, nu cred ca avem sanse sa pastram chestia asta si pentru viitor sa informam neamurile din jur si copiii nostri despre de unde am pornit si cum lucrurile urmeaza sa evolueze.”

„Tezaurul unui popor consta in traditii, obiceiuri si in portul national. E o ocazie deosebita de a aduna lume frumaosa, de a pretui portul national, pentru ca Nicolae Iorga spune, cel care nu-si cunoaste trecutul nu poate sa pretuiasca viitorul.”

Dansurile si muzica nu au lipsit, asa ca voia buna a fost garantata.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.