O nouă taxă pregătită pentru băuturile carbogazoase și energizante provoacă nemulțumiri în industria de profil. Producătorii și importatorii cer Parlamentului să renunțe la acciza propusă pentru 2027 și susțin că măsura ar putea duce la creșterea prețurilor, reducerea vânzărilor și pierderea unor locuri de muncă. În același timp, industria propune ca orice eventuală taxare pentru reducerea consumului de zahăr să fie analizată în raport cu toate produsele care conțin zahăr, nu doar cu băuturile.
Asociația Obștească „Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova” susține că acciza propusă în proiectul politicii fiscale pentru 2027 ar trata diferit băuturile nealcoolice carbogazoase cu adaos de zahăr sau îndulcitori și anumite băuturi energizante.
Reprezentanții industriei afirmă că măsura ar viza o categorie restrânsă de produse, în timp ce alte surse de zahăr ar rămâne în afara taxării.
Potrivit acestora, dacă obiectivul autorităților este reducerea consumului de zahăr, criteriul ar trebui să fie cantitatea de zahăr din produs și aportul total din alimentație, nu apartenența produsului la o anumită industrie.
Industria cere, în primul rând, retragerea accizei din proiectul politicii fiscale și solicită o evaluare mai amplă a efectelor economice, fiscale, sociale și asupra sănătății publice.
Băuturile fără zahăr, incluse în taxă
Un alt punct contestat de industrie este includerea în măsură a unor băuturi care nu conțin zahăr, dar utilizează îndulcitori autorizați.
Reprezentanții sectorului susțin că taxarea acestor produse ar contrazice obiectivul declarat al reducerii consumului de zahăr și ar putea descuraja investițiile în reformularea produselor.
Industria afirmă că, în ultimii ani, producătorii au dezvoltat alternative cu un conținut redus sau fără zahăr, iar politica fiscală ar trebui să țină cont de această reformulare.
Prețurile ar putea crește cu până la 34%
Unul dintre principalele argumente prezentate de industrie vizează impactul asupra prețurilor.
Potrivit evaluării independente comandate de sector, introducerea simultană a accizei și a Sistemului de Depozit pentru Ambalaje ar putea majora cu aproximativ 15,5% pe litru prețul mediu ponderat cu amănuntul al categoriilor de băuturi vizate.
Din această creștere, 13,3 puncte procentuale ar fi atribuite exclusiv accizei.
În cazul în care depozitul de 2 lei pentru fiecare ambalaj va fi perceput de cumpărător ca o sumă suplimentară achitată la momentul cumpărării, creșterea totală a prețului resimțită la casă ar putea ajunge la aproximativ 32%-34%, în funcție de categoria produsului.
Depozitul este însă rambursabil la returnarea ambalajului.
Vânzările ar putea scădea cu aproape 15%
Evaluarea de impact prezentată de industrie estimează că volumele de vânzări ale băuturilor carbogazoase și energizante vizate de acciză ar putea scădea cu aproximativ 14,8%.
Din această scădere, 12,7 puncte procentuale ar fi asociate exclusiv cu introducerea taxei.
Dacă și depozitul de 2 lei ar influența comportamentul consumatorilor, reducerea volumelor vândute ar putea ajunge, potrivit estimării, până la 31%.
Industria susține că diminuarea vânzărilor produselor taxate nu ar însemna automat și reducerea consumului total de zahăr. Unii consumatori s-ar putea orienta către produse netaxate sau alternative mai ieftine.
Cât ar încasa statul din acciză
Potrivit evaluării prezentate de industrie, veniturile teoretice brute din noua acciză ar putea ajunge la 189,7 milioane de lei.
Calculul este însă ajustat în funcție de reducerea estimată a vânzărilor. Astfel, industria estimează că încasările din accize ar putea fi diminuate cu aproximativ 28,1 milioane de lei.
La acestea s-ar adăuga pierderi estimate de 4,5 milioane de lei din TVA, 21,4 milioane de lei din alte impozite achitate de industrie și 22,3 milioane de lei din impozitele generate de întregul lanț valoric.
În acest scenariu, câștigul fiscal net ar fi de aproximativ 113,3 milioane de lei, potrivit evaluării comandate de industrie.
Calculul nu include însă costurile administrative pe care le-ar suporta autoritățile pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și aplicarea noii taxe.
Aproximativ 300 de locuri de muncă ar putea fi afectate
Evaluarea mai estimează un impact asupra pieței muncii.
Potrivit datelor prezentate de industrie, efectul cumulat al accizei și al implementării Sistemului de Depozit pentru Ambalaje ar putea duce la o pierdere netă de aproximativ 300 de locuri de muncă.
Dintre acestea, aproximativ 100 ar putea fi pierdute direct în industria băuturilor, iar alte circa 200 în rândul comercianților, furnizorilor și altor parteneri din lanțul valoric.
Industria atrage atenția că sectorul include nu doar producătorii, ci și importatori, distribuitori, magazine, operatori HoReCa, transportatori, furnizori de ambalaje și alte companii care depind de această activitate.
Taxa vine în același an cu Sistemul de Depozit pentru Ambalaje
O altă problemă invocată de industria băuturilor este calendarul celor două măsuri.
Sistemul de Depozit pentru Ambalaje urmează să fie lansat în Republica Moldova în ianuarie 2027. Industria susține implementarea sistemului, dar avertizează că acesta presupune deja investiții importante în infrastructură, ambalaje, trasabilitate, sisteme informatice, logistică, colectare, sortare și reciclare.
În opinia reprezentanților sectorului, introducerea simultană a unei accize ar crea o povară suplimentară pentru aceleași companii și pentru consumatori.
Industria solicită ca orice decizie privind o nouă taxă să fie analizată după lansarea și evaluarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.
Industria invocă și experiența altor state
În documentul transmis Parlamentului, reprezentanții sectorului fac trimitere la experiența unor state care au introdus taxe pe băuturile îndulcite.
Industria susține că reducerea vânzărilor de băuturi îndulcite nu înseamnă automat reducerea consumului total de zahăr sau a obezității, invocând exemple din Mexic, Regatul Unit, Irlanda, Chile și Polonia.
În același timp, aceste exemple trebuie privite în contextul fiecărei țări, iar efectele taxelor asupra consumului și sănătății publice diferă în funcție de modul în care sunt concepute și aplicate.
Industria susține, de asemenea, că Organizația Mondială a Sănătății nu include taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr în categoria intervențiilor sale „best buys” în cea mai recentă listă menționată în documentul transmis Parlamentului.
Nu este o cerință obligatorie a Uniunii Europene
Un alt argument al industriei vizează parcursul european al Republicii Moldova.
Potrivit documentului, cadrul armonizat al accizelor la nivelul Uniunii Europene vizează alcoolul și băuturile alcoolice, produsele din tutun, produsele energetice și electricitatea. Statele membre pot introduce taxe naționale suplimentare, însă acestea reprezintă opțiuni de politică națională și nu o obligație directă a acquis-ului comunitar.
Industria susține că politicile fiscale din Republica Moldova trebuie să respecte principii precum proporționalitatea, predictibilitatea, tratamentul egal și consultarea efectivă.
Ce cere industria
Reprezentanții industriei solicită Parlamentului:
retragerea accizei propuse pentru băuturile răcoritoare din politica fiscală pentru 2027;
realizarea unei evaluări complete a impactului economic, fiscal, social, inflaționist și asupra sănătății publice;
analiza tuturor surselor relevante de zahăr, nu doar a unei singure categorii de produse;
evitarea suprapunerii noii taxe cu perioada de lansare a Sistemului de Depozit pentru Ambalaje;
organizarea unor consultări cu producătorii, importatorii, distribuitorii, comercianții, HoReCa, experții și reprezentanții consumatorilor.
Industria mai propune ca eventualele măsuri pentru reducerea consumului de zahăr să includă educație și informare, etichetare clară, reformularea produselor și măsuri aplicate pe baza unor criterii obiective privind conținutul de zahăr.
Pentru moment, cifrele privind creșterea prețurilor, scăderea vânzărilor, veniturile bugetare și locurile de muncă reprezintă estimări din evaluarea de impact comandată de industria băuturilor nealcoolice, nu efecte deja produse ale unei taxe adoptate.
Reprezentanții sectorului spun că sunt gata să participe la consultări cu autoritățile și susțin că obiectivul ar trebui să fie găsirea unei formule care să țină cont atât de sănătatea publică, cât și de efectele economice și de implementarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.
*Acest articol este un produs comercial