Abia de s-au linistit zvacnirile inimilor noastre de romani dupa ce renumita piesa a trupei Zdob si Zdub si a fratilor Advahov ne-a smuls din bratele anemice ale pandemiei, si iata ca un alt trenulet poposeste in gara din Chisinau. Trenul a venit din Iasi si, de aceasta data, pe el e scris cu litere vizibile de la distanta „Moldova – tara mica, inima mare”, lucru remarcat cu deosebita caldura de catre unul dintre pasageri – antreprenorul roman Marius Bostan, membru al Romanian Business Leaders, investitor in serie si pe piata de capital. Si avocatul Eduard Digore, ai carui clienti sunt investitori si institutii straine cu sediul in Republica Moldova, a tinut sa specifice ca aceasta calatorie a fost una dintre cele mai emotionante din viata sa: „Sa calatoresc cu o suta de antreprenori care vin sa vada Chisinaul, sa cunoasca piata din Republica Moldova si sa fiu cuprins de emotii, gandindu-ma cum li se va parea aceasta tara extraordinar de frumoasa, a fost extrem de palpitant.”
Ce ii uneste pe antreprenorul roman si avocatul moldovean, ce e cu acest tren venit la Chisinau si despre ce oaspeti, oameni de afaceri, este vorba? La toate aceste intrebari exista un singur raspuns: renumita comunitate RePatriot, constituita ca o platforma de inspiratie, consiliere, informatie si facilitare a accesului romanilor din strainatate la oportunitatile din Romania, a ajuns, pentru prima data, la Chisinau, in cadrul celui de-al saptelea summit, prima parte a caruia s-a desfasurat la Iasi. Aceste summituri, de altfel, reunesc oameni de afaceri romani din toata lumea sub umbrela unui indemn cat se poate de limpede: Investiti in Romania! Odata ajunsa la Chisinau, comunitatea RePatriot isi largeste aria de investitii, extinzand-o si in Republica Moldova. Pentru ca, asa cum a spus in cadrul summitului Victoria Bucataru, directoarea executiva a primului parc digital de la noi: „Republica Moldova nu este diaspora Romaniei. Micuta Basarabie este Romania insasi!”
Invitati la Palatul Republicii din Chisinau, membrii comunitatii RePatriot, antreprenori si investitori notorii din Romania, reprezentanti a doua mari banci, fonduri de invesitii si companii solide, au dorit sa afle ce oportunitati de investitii exista peste Prut, sa cunoasca oameni de afaceri si oficialitati din Chisinau si sa se implice in procesul de gasire a solutiilor pentru provocarile vremurilor actuale si ale celor viitoare. In debutul lucrarilor summitului, Marius Bostan, initiatorul comunitatii RePatriot, a mentionat, printre altele, ca in sala sunt prezenti „oameni cu averi considerabile, obtinute onorabil, cinstit”. „Provenienta capitalului e foarte importanta. Banii curati si inteligenti fac treaba buna. De bani curati are nevoie Republica Moldova!” Iar presedintele Parlamentului din Chisinau, Igor Grosu, a declarat ca astazi, dupa ce Moldova a construit si construieste poduri (inclusiv feroviare) peste Prut, este momentul potrivit ca pe acestea sa inceapa a circula capitalul romanesc. „Acesta va fi cel mai bun liant al Unirii despre care tare mult se vorbeste”, a concluzionat seful legislativului.
Lucrarile summitului s-au desfasurat in trei paneluri: tehnologii si industrii creative, turism si vinuri, investitii si zone libere. In cadrul fiecarui panel, antreprenorii din Republica Moldova au vorbit despre succesele industriilor pe care le reprezinta, despre oportunitatile de investitii oferite cu generozitate de acestea, cat si despre necesitatea conexiunilor reale cu antreprenoriatul din Romania. Apropo de oportunitati si provocari, presedintele Parlamentului a amintit despre situatia dramatica izbucnita in urma embargoului impus de Rusia asupra exportului de vinuri din Republica Moldova: „Razboiul din vecinatate ne afecteaza pe toti, intr-o masura mai mare pe noi, pentru ca avem si o anumita pozitionare geografica, vulnerabilitati, in special cea energetica. Eu sunt insa convins ca sfarsitul dependentei de gazul rusesc este foarte aproape. Atunci cand Rusia a zis ca vinul moldovenesc nu mai este bun, a fost un soc pentru toata industria noastra vitivinicola. Atunci a durut, in schimb acum exportam unde ne dorim, pietele au fost diversificate enorm si au fost cautate si gasite solutii bune. Exact acelasi lucru se va intampla si acum in provocarea legata de securitatea energetica.”
In cadrul trialogului despre facilitatile oferite de Legea parcurilor IT, oportunitatile din domeniul industriei creative si cele date de parcurile industriale din Moldova, Marina Bzovii, directoarea executiva a Asociatiei Nationale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), a amintit ca Republica Moldova este una dintre tarile din regiune cel mai bine conectate: 4G, planuri setate de companiile de telecom, fibra optica ce acopera aproape tot teritoriul republicii. „Conectivitatea inalta inseamna atractivitate maxima pentru sectorul IT, pentru noi companii, dar si pentru cele mai vechi atrase de noile oportunitati. In sectorul nostru, circa 17 mii de angajati genereaza tocmai 3,5% din PIB-ul Republicii Moldova. Daca adaugam si telecomunicatiile, ajungem la 7%! Dar noi stim ca putem mai mult de atat, de aceea suntem in asteptarea investitorilor”, a accentuat Marina Bzovii. Si Aurelia Salicov, presedinta Asociatiei Parcurilor Industriale, a atras atentia asupra oportunitatilor: pretul simbolic de arenda a terenului; regimul de control special - exclusiv in coordonare cu administratiile parcurilor; reteaua tehnico-inginereasca (apeduct, gazoduct, comunicatii electronice etc.) care asigura conexiunea rapida a afacerilor; promovarea antreprenorilor de pe platforma prin diverse mijloace.
Industriile creative din Republica Moldova ofera, la randul lor, perspective de investitii extrem de profitabile. Viorica Cerbusca, directoarea executiva a Centrului Artcor, creat pe langa Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice (AMTAP), a vorbit cu insufletire despre centrele de excelenta create pe langa Universitatea Tehnica, Universitatea de Stat si Universitatea din Balti, care dezvolta comunitati si antreprenoriate in randul tinerilor. Despre Artcor ea a spus ca acest hub creste comunitati in domenii precum arhitectura, design, muzica, animatie, film, publicitate, iar scopul acestuia este de a schimba balanta din prestare de servicii in creare de produse. „Filmul „Carbon”, propunerea Moldovei pentru premiile Oscar, este o pelicula de care suntem mandri. Companiile noastre lucreaza in parteneriat cu studiouri internationale, inclusiv cu Disney, cu NASA. Avem oameni talentati – sa ne uitam la topul muzicienilor din Romania, de exemplu. Suntem deschisi pentru parteneriate!”
De altfel, istoriile de succes in domeniul colaborarii si parteneriatelor moldo-romane au fost invocate de mai multi participanti la summitul din Chisinau. Una dintre acestea este intreprinderea „Arobs Transilvania”, specializata in IT, preponderent in programare microprocesoare. Directorul filialei moldovenesti, Mihai Gorgos, a remarcat colaborarea stransa cu parteneri importanti din Franta si Germania, asa ca „aproape fiecare Renault sau Volkswagen care circula prin Europa are si soft facut la Chisinau”.
Despre oportunitatile oferite de afacerile din turismul rural si industria vinurilor, care desi au fost afectate crunt de criza pandemca si, acum, de razboiul din Ucraina, rezista si continua sa caute solutii viabile, au vorbit mai multi participanti la eveniment, printre care si Natalia Turcanu, directoarea executiva a Asociatiei Nationale pentru Turism Receptor si Intern (ANTRIM). Ea a mentionat ca turismul national isi schimba accentele: in prim-plan nu se pun necesitatile turistilor, ci atentia este directionata pe destinatie, oamenii din comunitatile rurale, deoarece tezaurul national poate fi si trebuie valorificat intr-un mod sustenabil. ANTRIM a reusit sa imbunatateasca infrastructura turistica – pensiuni, servicii prestate, accesibilitate, trasee de drumetie, de ciclism, zone de campare, se lucreaza la Programul National de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2026 – 2027, a fost creat un proiect-pilot privind organizarea de management al destinatiei, care sa reprezinte regiunea, sa puna in valoare produsul turistic local, traditiile... Hub-urile turistice rurale, cu pensiuni, muzee si ateliere de mestesugarit, isi asteapta oaspetii, dar si investitorii, iar speranta ecosistemelor noastre, dupa cum a mentionat si Anatol Botnaru, fondatorul ecosistemului de la Butuceni, este Romania. „Moldova va supravietui prin turism atunci cand turistii vor veni sa ne viziteze masiv tara. Locuind in casele batranesti, gustand un vin, o rosie din gradina, un strugure din vie, urmarind cum se gospodareste. Astfel, ne vom vinde si toate produsele agricole, caci avem pamanturi bogate. Speranta noastra cea mai mare este Romania. Bine ar fi sa nu existe gard intre noi, sa fie Prutul asa cum e Rautul trecand prin mijlocul satului, la Butuceni. Va rog sa fiti ambasadorii turismului moldovenesc.”
Apropo de vinarii. Ati stiut ca Republica Moldova este renumita prin cea mai mare suprafata de plantatii de vie raportata la teritoriul tarii? Din pacate, e si singura tara din lume care depinde total de volumul exporturilor – de aici se exporta 85% din cantitatile de vin. Razboiul din Ucraina a perturbat aceste exporturi pentru ca ele se faceau preponderent prin portul din Odesa. Totusi, s-au gasit solutii, inclusiv prin sprijinul Romaniei, brandul de tara „Vinul Moldovei – o legenda vie” continua sa uimeasca consumatorii straini. Republica Moldova este cea mai medaliata tara din Europa de Est la concursurile de profil. Despre toate acestea a vorbit Elizaveta Breahna, directoarea Oficiului National al Viei si Vinului.
Lucia Berdos, fondatoarea unuia dintre cele mai solicitate hoteluri din Chisinau, a mai adaugat, referindu-se la industria hoteliera: „Experienta oaspetelui este primordiala si e foarte important sa-i cream emotii si amintiri. De aceea avem in hotel cea mai mare colectie de ceramica a lui Nicolae Cotofan, colaboram cu multi artisti locali, avem si covoare foarte vechi, printre care si unul cu o vechime de 200 de ani. Vorbim despre Moldova pentru ca oaspetele sa se indragosteasca de tara noastra si sa poata valorifica tot ce avem mai de pret.”
Aceasta valorificare, evident, se extinde si asupra altor domenii si, multumind tuturor investitorilor din Romania, Marin Ciobanu, directorul general al Agentiei de Investitii din Moldova, a subliniat ca Romania este cel mai important partener al Republicii Moldova si a salutat asistenta simplu, dar din suflet: „Bun venit la Chisinau, fratilor!” In contextul razboiului din Ucraina si a reticentei investitorilor straini care isi regandesc lanturile logistice, Marin Ciobanu a mentionat ca este nevoie de concentrare asupra mecanismelor de atragere a investitiilor, printre care si facilitatile fiscale.
Summitul de la Chisinau s-a incheiat cu un Call to action, in care Dragos Anastasiu, ex-presedintele Camerei de Comert Romano-Germane, un antreprenor de mare anvergura cu 20 de linii de business in portofoliu si care a creat deja mai multe companii in Republica Moldova, a spus ca se bucura enorm pentru ca a revenit dupa cinci ani la Chisinau si s-a convins a cata oara ca romanii de pe ambele maluri ale Prutului au potential, se conduc de aceleasi abordari si crede cu fermitate ca zona de turism poate sa ofere tuturor beneficii. De asemenea, Dragos Anastasiu a remarcat ca participantii din Republica Moldova au pronuntat de mai multe ori sintagma „ne mandrim” si a tinut sa specifice: „Sa te mandresti mai intai tu cu ce ai, deoarece, in caz contrar, e foarte greu sa vinzi aceasta avere altora”. Felix Patrascanu, membru fondator al Asociatiei Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR), membru in board-ul de conducere al Romanian Business Leaders, cat si unul dintre initiatorii proiectului RePatriot, a declarat ca, prin investitiile pe care le-a facut si le va face, comunitatea RePatriot poate arata celor care au plecat in strainatate ca si in tara lor de bastina se pot realiza lucruri frumoase „si-i asteptam acasa”. Si Felix Tataru, presedinte-fondator al GMP Group si creatorul primului post de radio pentru copii si parinti din Europa, Itsy Bitsy, a mentionat ca, spre deosebire de intrunirile extrem de pragmatice ale oamenilor de afaceri din Romania, la Chisinau a simtit ca businessul se face cu mult suflet. „Cred ca noi suntem aici nu doar pentru a face o investitie obisnuita, ci e mult mai mult decat atat: e vorba de ceea ce simtim.” Felix Tataru a adaugat ca a avut mai multe oferte de a extinde radioul sau in strainatate, dar nu a avut intuitia ca trebuie sa faca asta. In Republica Moldova, insa, va veni cu mare drag.
Initiatorul summitului RePatriot, Marius Bostan, a anuntat cu bucurie ca in culoarele acestuia au fost incepute deja discutii concrete privind parteneriatele moldo-romane, care vor crea locuri de munca in Republica Moldova chiar de la sfarsitul anului 2022.
In incheierea evenimentului din Chisinau, pe scena au urcat fratii Daniel si Ciprian Advahov, elevi ai Liceului „Ciprian Porumbescu”. Nu au cantat „Trenuletul”, dar, secundati de tatal lor, muzicianul Vasile Advahov, tot spre acel tren al unitatii au zburat gandurile participantilor la summitul RePatriot.
Cand ajunge trenu-n gara
Parca n-a iesit din Tara
Parca-a mers, fara sa iasa
De acasa pan-acasa...
*Acest articol este un produs comercial