In cafenelele care se respecta alaturi de ceasca de cafea se ofera neaparat si un pahar de apa putin rece. Aceasta traditie frumoasa are si un aspect practic: dupa cafea intr-adevar trebuie sa bei si putina apa, iar accentuarea gustului cafelei nu este singurul motiv.
Espresso, americano, capuccino, latte – exista o mare multime de bauturi pe baza de cafea. Dar din punct de vedere al actiunii asupra sistemului nervos exista doar doua tipuri de bauturi: cele preparate din boabe si cele din cafea solubila.
Problema e ca bobul de cafea are o structura neomogena. Scoarta sa contine cofeina, acel alcaloid cu efect tonifiant care ne face sa ne invioram cand consumam cafea. In interiorul bobului de cafea se gaseste un alt alcaloid – teobromina.
Cafeaua solubila se face doar din partea interioara a bobului de cafea. In procesul de productie a cafelei solubile scoarta este inlaturata, fiind apoi utilizata pentru preparate medicinale sau bauturi energizante. Asadar, cafeaua preparata din boabe ne ofera doi alcaloizi: cofeina si teobromina.
Procesul invers
Atunci cand consumam cafea, ambii alcaloizi patrund in organismul nostru concomitent, dar incep a functiona pe rand. Mai intai isi exercita actiunea cofeina, anume ea cauzeaza efectul tonifiant al cafelei. Dar dupa circa 25 de minute incepe sa actioneze si teobromina.
Cofeina provoaca ingustarea tuturor vaselor sangvine, mai putin a celor din rinichi, unde are loc un efect invers. Prin urmare tensiunea arteriala creste si apare un usor efect diuretic, datorat accelerarii circulatiei in rinichi.
Dar dupa aproape o jumatate de ora se simte o somnolenta ciudata, iar unii oameni simt si un disconfort specific la nivelul rinichilor. Acestea se datoreaza actiunii teobrominei: in tot organismul tensiunea scade, iar in rinichi este in crestere.
Pentru a evita aceasta dereglare a circulatiei sangvine la nivelul rinichilor ar fi indicat sa luam un gat de apa dupa fiecare gat de cafea.
Efectul kilometrului 30
In cazul cafelei solubile procesele sunt si mai interesante. Dat fiind ca ea este produsa doar din partea interioara a bobului de cafea, in care continutul de cofeina nu depaseste 10%, teobromina are un efect diferite decat in cazul cafelei preparate din boabe.
Mai exact faza tonifianta se manifesta mult mai putin sau chiar deloc, in timp ce somnolenta este mult mai pronuntata. De aceea daca cineva din prieteni va spune ca are o reactie ciudata la cafea, ca mai degraba i se face somn de la ea, atunci puteti fi siguri ca este vorba de cafea solubila si ar fi cazul sa-i recomandati sa treaca la cafea preparata din boabe.
Soferii de TIR, care de multe ori cumpara cafea solubila pe la benzinarii, chiar au inventat un termen interesant care descrie acest lucru: “efectul kilometrului 30”. La 20-25 de minute de la consumul cafelei, adica aproximativ dupa 30 km parcursi, teobromina incepe sa actioneze si provoaca somnolenta care dureaza aproximativ o ora.
Respectiv dupa cafeaua solubila tot trebui sa consumati cate un gat de apa pentru a preveni aceasta stare de somnolenta. Dar daca aveti nevoie de inviorare ar fi cel mai bine sa consumati ceai negru tare, el contine aproape la fel de multa cofeina, dar in schimb nu are teobromina.
Alte motive
Pentru iubitorii de cafea exista si alte argumente pentru consumul de apa imediat dupa asta:
- Se pastreaza acelasi gust. Sa fim sinceri: daca bei cafea in continuu, gustul sau isi pierde farmecul cu fiecare gat baut. Apa curata in schimb va spala receptorii gustativi, iar cafeaua va ramane la fel de delicioasa.
- Tensiunea ramane la un nivel normal. Daca va faceti griji pentru cresterea tensiunii provocata de consumul de cafea, incercati sa beti si apa, care va dilua efectul cofeinei si va pastra tensiunea la un nivel normal.
- Dinti albi. Cafeaua contine un pigment care ne coloreaza dintii. Dar daca dupa fiecare gat de cafea veti lua si un gat de apa, acest pigment nu va reusi sa fie absorbit, iar dintii isi vor pastra culoarea naturala.