Eroul Iranului din meciul cu Belgia a fugit de acasă la 15 ani pentru a-și urma visul de a deveni fotbalist, a dormit pe străzi și a fost măturător, croitor și pizzer până a fi remarcat pe terenul de fotbal. Goalkeeperul Alireza Beiranvand are o poveste de viață impresionantă, ajungând de pe străzi până în Cartea Recordurilor, iar aseară a pus lacăt la poarta Iranului, care visează la prima calificare din istorie în play-off-ul Mondialului.
În primele minute ale meciului, Alireza Beinranvand, a fost cât pe ce să se accidenteze, după contactul dur cu Romelu Lukaku. Portarul iranian a continuat partida și a fost un zid, răspândind siguranță la ieșiri, mingile înalte și șuturile de la distanță. În debutul reprizei secunde a reușit una dintre cele mai tari intervenții ale turneului.
În total, Beinravand a adunat șapte parade, fiind numit cel mai bun jucător al meciului. Acest Mondial este al portarilor naționalelor mici. Vizinha, eroul din Capul Verde, contra Spaniei, Eloy Room, care a stalibit recordul de 15 intervenții pentru Curacao în duelul cu Ecuador, dar și Beinranvand au devenit, aproape peste noapte renumiți. În cazul goalkeper-ului iranian, faima a venit, de fapt, mai devreme. La Mondialul din 2018, a apărat un penalty în fața lui Cristiano Ronaldo, iar în 2016 a intrat în Cartea Recordurilor, drept portarul cu cea mai lungă aruncare cu mâna din istorie, într-o partidă dintre Iran și Coreea de Sud, lansând mingea la 61 de metri.
Un alt record este al celui mai lung drop shot, adică degajarea în care mingea este lovită cu piciorul din mâini. În spatele recordurilor și a faimei se ascunde o poveste de necrezut. Beinranvand s-a născut într-o familie nomadă cu mulți copii. Lucra la țară și creștea oi, iar pe pășuni a îndrăgit fotbalul. Tatăl său era împotriva practicării fotbalului și i-a distrus singurul echipament pe care îl avea. La 14 ani, Alireza a decis să plece de acasă în speranța de a a-și împlini visul.
Alireza BEIRANVAND, PORTARUL NAȚIONALEI IRANULUI: „ Eu și prietenii mei am decis să plecăm la Teheran. Nu i-am spus familiei mele unde plec. Partea dificilă este că nu aveam unde să dormim. Acum, când povestesc, am un nod în gât. ”
După ce a primit o șansă de a face probe și a se antrena, a început să lucreze la o fabrică de cusut, având ture de zi și de noapte printre antrenamente. Au urmat și alte momente dificile, chiar dacă ajunsese în academia clubului Naft Novin. Alireza a lucrat într-o pizzerie, unde spăla vase și curăța cuptoare, precum și la o spălătorie auto, dar tot se mai întâmpla să nu aibă unde să doarmă.
Alireza BEIRANVAND, PORTARUL NAȚIONALEI IRANULUI: „ Chiar și după ce am semnat cu Naft Novin și am urcat la un nivel superior, încă nu aveam unde să dorm. Am lucrat măturător, da, am fost măturător și sunt mândru de asta. ”
Presa iraniană a aflat despre povestea sa, iar la un moment dat a primit o locuință într-o cameră de rugăciuni. În 2015, la vârsta de 21 de ani, a debutat la echipa națională, pentru care a adunat deja 88 de partide. De-a lungul timpului a jucat în Europa, la Boavista și Royal Antwerp, iar acum, la 33 de ani, este legitimat la Tractor, în campionatul Iranului. Spune că experiențele trecutului l-au făcut puternic și încrezător, iar acum se consideră un model. Intervențiile reușite de el contra Belgiei și Noii Zeelande îi fac acum pe iranieni să viseze la prima calificare din istorie în play-off-ul Campionatului Mondial, sâmbătă urmând să aibă loc ultima partidă din grupă, cu Egipt.