Pentru familia Zuza din Chetrosu, iarna nu mai inseamna pereti gata sa se prabuseasca, frig si necaz, ci se asociaza cu focul din soba si caldura din casa. Cu ajutorul telespectatorilor PRO TV, Viorica si-a cumparat o locuinta in care isi creste in conditii decente cei cinci copii. Acum, fiul cel mare, care este nevazator nu mai e nevoit sa se speteasca atat de mult ca sa-si intretina fratii mai mici.
In acest an i-am gasit pe cei mai mici membri ai familiei Zuza la gura sobei. Gemenele Lenuta si Liliana se jucau alaturi de fratele lor Alexei, toti trei cu bujori in obraji de la caldura sobei.
Daca acum doi ani, familia Zuza avea in curte doar trei buturugi pentru a se incalzi o iarna intreaga…
Acum lemne pentru foc sunt suficiente.
“- Aici avem lemne.
- Sunt suficiente pentru iarna aceasta?
- Da. Avem acolo putin, aici si voi face bani si voi mai cumpara vreo trei metri cubi. Aici avem carbune. Tot pentru foc.”
Pentru ca se apropie sarbatorile de iarna, copiii il asteapta pe mosul cu daruri. Lenuta isi doreste o papusa, dar inca nu a scris scrisoarea, pentru ca nu cunoaste literele.
”- Inca nu, o voi scrie.
- Cu cine vei scrie scrisoarea?
- Cu badea al meu.
- Dar eu tot nu stiu sa scriu.
- Ii voi scrie sa-mi aduca o papusa. Care are o inima ce canta.”
Viorica, mama care creste singura cei cinci copii spune ca Mos Craciun i-a adus tot ce si-a dorit acum doi ani, in campania “Daruiesti si castigi”.
“- Au facut o minune pentru noi lumea care ne-a ajutat.
- Ce minuni asteptati in acest an? Se apropie sarbatorile de iarna.
- Un an nou fericit sa fie.
- Asta va doriti?
- Da. Cu multa sanatate si fericire.”
Femeia isi aminteste cu groaza de vechea casa, care era din pereti de lut jerpeliti si fara conditii de trai.
Viorica ZUZA, MAMA: “Foarte greu era. Casa era jupita, greu era acolo. Aici e foarte bine. Si apa este, si masina de spalat, toate conditiile sunt.”
Feciorul cel mare al Vioricai, care este nevazator de la nastere, spune ca totul s-a schimbat dupa ce si-au cumparat o noua casa.
Sava ZUZA: “Bine ca am trecut la aceasta casa, aici nu e noroi, totul e bine aici. E mai normal decat la casa veche. Acolo nu aveam nici ce imbraca. Multumesc lumea ca ne-a ajutat. Si cu mancarea ne era greu.”
Ion, cel care intretinea familia si lucra cu ziua, acum spune ca strange bani ca sa-si cumpere singur un telefon. Banii pe care ii castiga insa, din obisnuinta, ii da mamei, dar spune ca acum e fericit ca surorile sale mici au de toate.
“Nu trebuie sa lucrez deja atat de mult. Lumea ne-a mai ajutat si e bine acum. Au fetele cu se imbraca, jucarii, paupse. Fac bani pentru mine si ii mai dau mamei.”
Pentru ca mamei ii ia mai tot timpul pentru a avea grija de fratele care nu vede, pe umerii lui Ion ramane totusi gospodaria - o vaca si un vitel, doi purcei, rate, gaini, o pisica si un catel.
“Aici tinem porci, aici avem ratele si acolo gainile.”
Dupa ce termina treaba in curte, mama il asteapta alaturi de ceilalti frati la o zeama fierbinte.
Acum, copiii nu se mai inghesuie intr-o singura camera si intampina musafirii cu bratele deschise si cu un zambet pana la urechi. Asta pentru ca atunci cand imparti din ceea ce ai, castigi cel mai mare dar – bucuria depe chipurile unor copii carora sperantele li s-au implinit.