Majorarea ratei de bază la 7,5% nu a redus pofta moldovenilor pentru credite, deși acesta este unul dintre principalele scopuri ale unei astfel de decizii. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, efectele se văd mai ales în costul împrumuturilor Guvernului și în dobânzile la depozite, în timp ce creditele ipotecare și cele de consum continuă să crească, iar dobânzile la acestea chiar au scăzut ușor. Economistul spune că actuala situație este una neobișnuită, deoarece rata de bază a fost majorată într-un moment în care inflația dă semne de temperare.
Potrivit lui Ioniță, actuala situație este una neobișnuită. Deși inflația anuală a crescut de la 5,8% în primul trimestru la 6,5% în trimestrul al doilea, ritmul de creștere a prețurilor dă deja semne de temperare în trimestrul al treilea, în timp ce rata de bază continuă să fie majorată. În opinia sa, motivele acestei decizii ar putea deveni mai clare în următoarele luni, dacă inflația va accelera din nou.
Totodată, el a explicat că, în mod normal, o rată de bază mai mare descurajează creditarea și stimulează economisirea. În prezent însă, acest mecanism funcționează doar parțial. Dobânda medie la depozitele populației a crescut până la aproape 5,7%, însă dobânda medie la creditele acordate persoanelor fizice a scăzut ușor, de la 10% în trimestrul III din 2025 la 9,7% în trimestrul II din 2026.
Creditele ipotecare și de consum, la niveluri record
Potrivit economistului, nici pe segmentul creditelor ipotecare efectele nu sunt vizibile. În pofida majorării ratei de bază, volumul creditelor ipotecare a ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei într-o singură lună – un nivel record, iar dobânda medie la aceste împrumuturi a scăzut de la 8,2% la 8%. Acesta susține că evoluția pieței ipotecare este influențată mai degrabă de situația din sectorul construcțiilor și de piața imobiliară decât de politica monetară a BNM.
O tendință similară se observă și în cazul creditelor de consum. În luna iunie, populația a contractat credite de consum în valoare de 1,8 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul acestora a ajuns la aproximativ 295 de mii în ultimele 12 luni, un nou maxim istoric.
Guvernul plătește mai mult pentru împrumuturi
În schimb, efectele majorării ratei de bază se văd rapid în cazul valorilor mobiliare de stat, prin care Guvernul se împrumută. Dacă la începutul anului statul se finanța la o dobândă de aproximativ 9,5%, în luna iulie costul împrumuturilor a urcat la circa 10%, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari pentru bugetul public.