1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2021: Ganduri de rezistenta de la o moldoveanca, un muntean si un ardelean

Aurora Liiceanu este psiholog, autoare a mai multor carti de specialitate, printre care „Fara: despre iubire, suferinta si pierdere” (2020) si „Valurile, smintelile, pacatele. Psihologiile romanilor de azi” (2015). Cercetatoarea s-a nascut pe 1 august 1941, in Moldova mare de odinioara, care includea si Basarabia, intr-o localitate din apropierea Chisinaului. 

Nascut la Bucuresti, Cristian Preda este profesor de politologie si decanul Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. A scris mai multe volume de istorie si gandire politica. 

Rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David este profesor de psihologie si psihoterapie. Originar din Satu Mare, cercetatorul este autorul lucrarii „Psihologia poporului roman” (2015).  

Aurora Liiceanu, psiholog: „Unirea porneste de jos: cunoaste-ti vecinul” 

„Cred ca aproape toata lumea – ma feresc de generalizari – considera ca romanii sunt dezbinati. Chiar se foloseste expresia balamuc, fie el politic, fie el pandemic.  

Exista insa consens privind coruptia si calitatea clasei politice. Mesajul colectivist al lui Victor Ponta – «Mandri ca suntem romani» – cred ca a fost cea mai mare minciuna. Nimeni nu este mandru ca este roman, caci daca ar fi mandru, nu ar fi acest exod al romanilor in strainatate.  

"Bannerul campaniei «Mandri ca suntem romani» - lipsa de incredere fata de viitor cred ca e principalul motiv pentru care un viitor comun nu ne apropie, ci dorinta de supravietuire pe cont propriu. "

Romanii au pierdut simtul asocierii, al solidaritatii, care se pare ca exista in comunitatile mici. Dar este o solidaritate biologica, de mic grup, ca a romanilor care culeg mere in Anglia, veniti in grupuri de rude si prieteni (n.r. – despre care publicatia Teleleu si Libertatea au scris chiar zilele trecute). Nu vorbesc o boaba englezeste, nu sunt curiosi sa stie nimic despre englezi si in ziua libera stau intre ei, dar nu merg la distanta, ca sa vada Londra. Sunt cei de pe ultima treapta a piramidei lui Maslow. Rataciti in orase, ei dezvolta suspiciune, egoism si lipsa de empatie. 

Cheia catre unirea romanilor 

Cred ca echilibrul intre rational si emotional e secretul unui discurs public care sa aiba succes si acceptare publica. Romanii, ca orice popor mic, au complexe de inferioritate, care se exprima printr-o forma de narcisism emotional. La el ar trebui sa se gandeasca politicienii pentru a ne uni. 

Social media dezbina, intareste individualismul, mesajele si reclamele sunt adresate individului, nu unor grupuri: «Pentru ca meriti»; «Meriti sa fii surprins»; ba chiar «Vaccineaza-ti copilul», si nu «Parinti, vaccinati-va copiii».  

Unirea porneste de jos: cunoaste-ti vecinul 

Probabil ca exista oameni cu un talent de a organiza si a uni oameni. In The Guardian, in perioada de lockdown, era publicata o istorioara miscatoare. Toti oamenii erau izolati. Pe o mica strada, un fotograf si-a dat seama ca nu-si cunoaste vecinii. Asa ca le-a aflat adresele de e-mail sau a pus afise si le-a spus ca le va face fotografii stand in fata casei, daca se vor imbraca elegant, ca si cum ar merge la un eveniment important.  

Oamenii s-au amuzat si chiar s-au gatit cu hainele lor cele mai frumoase. Fotograful a facut poze si le-a trimis oamenilor, care asa s-au cunoscut, s-au imprietenit, si-au povestit din viata lor, iar strada a devenit o mica lume.  

Ma gandeam de ce la noi vecinii se spioneaza, se invidiaza, se barfesc si nu reusesc sa gaseasca un scop comun, care sa-i faca sa se bucure de ne-singuratate.  

Si, totusi, o profesoara din Fagaras a promovat Ziua Vecinului, dupa model francez: o strada intreaga e gazda locuitorilor primiti ca musafiri. Este o mica solidaritate. 

Dezbinarea din societate are ecouri psihologice 

Starea de sanatate psihica este poate mai importanta decat credem. Epidemiologii ar trebui sa se imprieteneasca cu psihologii si psihiatrii. Am sa dau un exemplu: cand Londra a fost bombardata (in cel de-al Doilea Razboi Mondial – n.r.), s-au facut doua mari spitale psihiatrice, liderii gandindu-se la efectele asupra oamenilor. Dar ele au ramas goale, exista solidaritate si incrancenare de a rezista. Carciumile aveau afise cu mesaje de coeziune, ca de exemplu: «Mare lucru nu mai este de mancare, dar cate ceva mai gasiti!». Oamenii se simteau in siguranta, exista compasiune.  

La noi, cresc preturile, iar traditia recenta a voluntarismului, bazata pe import, este fragila si neinteresanta, adesea dubioasa, pentru oameni.  

"Scindarea duce la traume sociale, la nesiguranta si stari depresive, la lehamite si resemnare, la lipsa de orizont si de proiecte de viata."

Solidaritatea obscura naste monstri 

Eu am trait acest sentiment de solidaritate cand am iesit pe strada ca sa urlam: «Jos Ceausescu». Exista ceva ce ne unea – ura. Exista ceva comun, un dusman.  

Se spune in psihologie ca raul se organizeaza mai bine decat binele. Solidaritatea, obscura adesea, tainuita, intre politicieni o demonstreaza prea bine. Cumetriile nu se nasc din ideologie, ci din interese comune, din avantaje materiale, bani si afaceri.  

Dar solidaritatea altora sperie puterea. Mi s-a povestit – si cred ca e adevarat – ca in comunism femeile care lucrau la o fabrica dintr-un oras mic, exasperate de lipsa unei gradinite de copii, au hotarat sa protesteze. O reactie la indiferenta puterii. Si-au luat copiii cu ele si s-au asezat toate pe treptele primariei. N-au plecat de acolo pana ce n-au obtinut ce-si doreau, amenintand ca vor reveni daca nimic nu se va face”. 

Cristian Preda, politolog: „Libertatea e cea care ne uneste. Si limba romana” 

 „Romania nu e mai dezbinata azi decat in alte momente ale istoriei ei. A fost mai dezbinata in 1914, cand a inceput Marele Razboi: atat de dezbinata, incat Consiliul de Coroana a decis neutralitate si abia dupa doi ani s-a ajuns la asumarea unei pozitii in conflict. A fost mai dezbinata si-n decembrie 1937, cand niciun partid n-a mai luat 40% din voturi, cat cerea legea ca sa poata face o majoritate in Parlament, drept pentru care dictatorul Carol al II-lea a desfiintat partidele si a alcatuit primul Parlament totalitar din istoria noastra. 

Si-n comunism eram mai dezbinati decat azi: in ciuda a ceea ce spun nostalgicii, Romania lui Dej si a lui Ceausescu a fost profund scindata intre nomenclatura si clientela ei, de-o parte, si oamenii de rand.  

"Azi, rupturile sociale sunt mai degraba proclamate decat reale. Desi obtinut greu, consensul pro-european e profitabil pentru toata lumea: unii folosesc oportunitatile oferite de cele patru zari, altii profita de integrare acasa." 

Rupturile sunt politice. Acestea se vad foarte bine, fiindca exista mult radicalism, incultura si vorbarie goala, iar fiecare in parte e sanctionata sever. 

Educatia, drumul scurt spre coeziune sociala 

Este sigur ca educatia ar putea crea mult mai multe punti. Un exemplu de azi e elocvent: daca analfabetismul functional n-ar fi asa de raspandit, rata vaccinarii ar fi la cota din celelalte tari ale UE.  

"Din pacate, scoala e azi conceputa ca furnizoare de certificate, nu ca instanta ce formeaza cetateni. Unii care sa fie capabili, intre multe altele, sa priceapa argumentele oferite de stiinta vremii, nu de vrajitoare si vraci in delir."  

Serviciul militar obligatoriu crea si el numeroase legaturi – e adevarat, doar pentru barbati – si dupa desfiintare, nu s-a introdus, precum in alte tari, un serviciu civil care sa ingaduie o mai buna cunoastere reciproca a romanilor, indiferent de mediul social ori de locul in care se naste fiecare.  

Multi afirma ca bisericile creeaza unitate nationala. Nu cred ca lucrurile stau asa, chiar daca exista o covarsitoare majoritate ortodoxa. Bisericile dau nastere unor comunitati de credinta, nu comunitatii nationale de vointa. Pe de alta parte, trebuie spus ca nici anticlericalismul radical dezvoltat in ultimii ani nu e construit ca liant social. E doar stigmatizare. Unitate inseamna cuprindere si a celor ce cred, si a celor care sunt sceptici, si a ateilor, si a indiferentilor.

 „Ne uneste limba romana” 

Ne aduc cateva lucruri impreuna: libertatea e cel mai pretios dintre ele, indiferent daca e vorba despre libertatea opiniei sau cea de a calatori. Ne uneste, de asemenea, limba romana, chiar daca unii o vorbesc prost si/ sau o scriu neingrijit.  

"Ma doare foarte tare, de pilda, sa vad aprigi patrioti care scriu fara diacritice. Iubirea de patrie are nevoie si de astfel de lucruri marunte."

Cum contribuie politicienii la ruptura sociala? 

Politicienii nostri sunt dintotdeauna pusi pe harta si vulgari. Si-n secolul al XIX-lea, si in prima parte a secolului trecut erau corupti si se insultau, chiar daca in majoritatea lor erau foarte educati si veneau din «familii bune». In comunism, erau cretini, corupti si totalitari. Societatea a avut nevoie de tot felul de supape pentru a supravietui.  

Anul trecut am publicat o carte – «Tiranul cu nas mare si cu suflet foarte mic» – in care am aratat ca versurile, epigrama, ca si caricatura au permis imblanzirea puterii si au creat o alternativa la fragmentarea sociala produsa prin politica autoritara.  

"Mitologizarea istoriei nu ne ajuta sa trecem peste dezbinari. Un plus de inteligenta si de adevar, da!"

Cand solidaritatea suna ca imnul national 

Solidaritatea din zilele Revolutiei e cel mai emotionant moment pe care l-am trait: cand aud «Desteapta-te, romane!», ii vad pe tinerii care cantau acest imn pe Calea Victoriei imediat dupa ce s-a «spart» mitingul convocat de Ceausescu pe 21 decembrie 1989.  

Atunci am inteles ca libertatea e cea care ne uneste.” 

Daniel David, psiholog: „Solutia este simpla: avem nevoie de proiecte mari” 

„Sunt multe motivele pentru care Romania este dezbinata. Prea multe atribute psiho-culturale se polarizeaza in cazul romanilor."

In 2015, spuneam ca ruptura se vede mai ales intre cele doua paradigme psiho-culturale, una a unei Romanii vechi – care e colectivista, prefera concentrarea puterii si controlul prin pedepse, traieste cu frica de incertitudine – si una a unei Romanii moderne – cu indivizi autonomi, emancipati, care doresc descentralizarea puterii si controlul si prin recompense, care cauta oportunitatile in incertitudine.  

Inca mai exista aceasta tensiune, dar paradigma Romaniei moderne devine deja tot mai dominanta incepand cu 2020. Dincolo de analizele statistice, sa ne uitam, spre exemplu, doar la reprezentarea generatiilor in Parlamentul tarii.  

„Se emancipeaza atat stiinta, cat si pseudostiinta” 

Emanciparea care vine insa cu Romania moderna amplifica lupta intre atributele psiho-culturale polarizate. Vorbim de autostereotipuri, care se traduc prin «cum ne credem», prin raportul intre «cum suntem» versus «cum ne credem», acestea amplificand apoi pozitii antagonice in toate segmentele societatii.  

Intr-adevar, emanciparea accentueaza la randul ei falii. Spre exemplu, se emancipeaza atat stiinta, cat si pseudostiinta (cum sunt conspiratiile), atat partea mai educata, cat si partea mai putin educata, atat atitudinile nobile, cat si cele ignobile.  

Dezbinarea duce, in final, la coruptie 

Pentru ca romanii sa fie mai uniti, solutia este simpla: avem nevoie de proiecte mari, dorite si importante ca rezultat pentru foarte multi aflati pe pozitii diferite, dar care nu se pot realiza decat prin cooperarea celor care se afla pe pozitii divergente. Problema este sa gasim oameni vizionari – inteligenti, creativi, disciplinati –, care sa vina cu astfel de proiecte. 

In caz contrar, dezbinarea intretine neincrederea. Neincrederea nu sustine cooperarea. Cooperarea deficitara nu duce la institutii puternice in domenii-cheie, ca infrastructura, educatie, sanatate, si suntem astfel vulnerabili la coruptie.  

"Institutiile slabe nu pot actualiza in fapt potentialul bun de creativitate si de inteligenta al romanilor. "

Dar nu trebuie sa fim pesimisti. Cu realism si optimism trebuie sa construim astfel de lucruri care ne lipsesc. Si chiar avem potentialul intelectual de inteligenta si creativitate sa facem asta. Doar sa ne alegem cu grija liderii!