Crezul meu era sa nu admit varsare de sange, insa n-am putut evita acest lucru. Acesta este cel mai mare regret al fostul presedinte al URSS, Mihail Gorbaciov in legatura cu puciul de la Moscova din 1991. In ajunul aniversarii a 20 de ani de la destramarea URSS, Gorbaciov a spart tacerea.
Maine, Rusia comemoreaza implinirea a 20 de ani de la lovitura de stat esuata a conservatorilor sovietici impotriva perestroikai lui Mihail Gorbaciov. Dupa acest eveniment a aurmat destramarea Uniunii Sovietice la sfarsitul anului 1991. Mihail Gorbaciov, care in acea perioada era presedintele URSS, a declarat ca trebuia mai de mult sa paraseasca Partidul Comunistilor si regreta ca nu le-a conferit mai multe competente celor 15 republici. Unul dintre principalii rivali ai lui Gorbaciov, Boris Eltin, foarte popular in Rusia in acea perioada, a cerut in februarie 1991 demisia presedintelui sovietic.
La 19 august 1991, Gorbaciov a fost izolat in vila sa din Crimeea, impreuna cu familia sa. In acest timp, pucistii au decretat stare de urgenta pentru sase luni.
Boris Eltin, care nu fusese arestat, a preluat conducerea unei miscari stradale, beneficiind de sustinerea a mii de moscoviti si a unor unitati militare. La trei zile de la lovitura de stat, Gorbaciov a revenit in fruntea URSS, insa nu a mai putut-o mentine ca un stat integru.
Mihail Gorbaciov a luat premiul Nobel Pentru pace, in 1990.