In 2020, s-au intamplat si lucruri bune, dar multe dintre ele au trecut neobservate si au fost acoperite de zgomotul generat de pandemia de coronavirus, scrie site-ul Radio Free Europe, intr-o retrospectiva a celor mai puternice stiri pozitive.
O noua sursa de energie: fuziunea nucleara, care se pregateste sa schimbe lumea
Visul stiintifico-fantastic al reactoarelor de fuziune nucleare, care ar putea furniza electricitate pentru orasele viitorului, este mai aproape sa devina realitate din august, cand presedintele francez Emmanuel Macron a lansat etapa de asamblare a Reactorului Experimental International Termonuclear (ITER).
Fuziunea nucleara ar putea revolutiona aprovizionarea cu energie a lumii. Spre deosebire de puterea fisiunii nucleare care a ras Hiroshima de pe fata pamantului, proces prin care atomii se „rup” in nuclee mai mici, fuziunea nucleara are loc atunci cand doua nuclee atomice reactioneaza pentru a forma unul mai greu.
Explozia de energie care rezulta, scrie Radio Free Europe, este aproape lipsita de emisii si, efectiv, nelimitata, iar o parte din cantitatea redusa de combustibil necesar pentru fuziunea nucleara poate fi preluata din apa de mare. Despre proiectul ITER au vorbit, prima data, liderul sovietic Mihail Gorbaciov si presedintele SUA Ronald Reagan, in 1985. De atunci, proiectul a fost sustinut de diversi parteneri internationali si a inghitit sume de bani imense. ITER isi propune sa ajunga la primele reactii de fuziune completa in anul 2025.
Ritmul lent al proiectului a impulsionat alte institutii sa experimenteze propriile versiuni ale camerelor de fuziune in forma de gogoasa imaginate pentru prima data de cercetatorii sovietici, inca din anii 50.
Intr-un fel sau altul, un posibil raspuns la problemele energetice ale lumii pare sa fie chiar dupa colt.
Ciuperca de la Cernobil care combate radiatiile cosmice
Un soi de ciuperca ce creste in Cernobil poate fi folosit pentru a ajuta astronautii sa ajunga pe planeta Marte si sa traiasca acolo, scriu cercetatori de la universitatile Stanford si Carolina de Nord, intr-un studiu publicat in luna august.
Studiul a fost demarat dupa ce oamenii de stiinta care s-au aventurat in interiorul centralei nucleare de la Cernobil au remarcat ca in zona deflagratiei atomice prospera o ciuperca neagra, cu un aspect macabru.
Ulterior, cercetarile au aratat ca aceasta ciuperca iubitoare de extreme a reusit sa transforme radiatiile in energia de care are nevoie pentru a creste in ungherele intunecate ale Cernobilului.
Acest apetit pentru radiatii al ciupercii a dat unui cercetator ideea de a trimite probe pe Statia Spatiala Internationala, pentru studii mai amanuntite. Una dintre cele mai mari piedici in calea ajungerii oamenilor pe Marte este radiatia cosmica pe care astronautii trebuie sa o indure dupa ce ies din stratul de atmosfera protectoare a Pamantului, asa ca NASA a vrut sa vada cum se va comporta in spatiu ciuperca infometata dupa radiatii.
In interiorul Statiei Spatiale Internationale, deasupra unui detector de radiatii, a fost asezat un „gazon” cu o grosime de 1,7 milimetri de Cladosporium sphaerospermum. Ulterior, cercetatorii au observat ca aceasta ciuperca a absorbit in jur de 2% dintre radiatiile la care era expusa statia. Desi eficienta pare modesta, experimentul a facut valva, dupa ce s-a ajuns la concluzia ca, daca grosimea stratului de ciuperca ar fi de 21 de centimetri, ar putea „neutraliza” in mare masura radiatia cosmica daunatoare astronautilor. Concluzia pare foarte promitatoare, iar ciuperca ar putea fi cultivata pe Marte sau chiar la bordul navei spatiale, pe parcursul calatoriei catre „Planeta rosie”.
Un „val” de copaci in Pakistan
In jur de 60.000 de muncitori pakistanezi ramasi pe drumuri din cauza pandemiei au gasit un nou domeniu de activitate: plantarea de copaci. Initiativa de reimpadurire a unor largi teritorii din Pakistan cu 10 miliarde de copaci, in perioada 2018-2023, fusese blocata – impreuna cu o parte insemnata a economiei tarii – cand pandemia a luat amploare si aici. Guvernul a renuntat insa rapid la decizia de a bloca proiectul de plantare a pomilor si a angajat muncitori, pentru a duce sarcinile prevazute la bun sfarsit.
Asa se face ca acestor muncitori care se luptau cu infometarea li se platesc acum salarii zilnice de aproximativ 500 de rupii (3 dolari) pentru a continua ambitioasa initiativa. Unul dintre ei a declarat pentru Reuters: „Din cauza coronavirusului, toate orasele s-au inchis si nu mai exista locuri de munca”. El a mai spus insa si ca aceasta initiativa inseamna pentru ei, „o metoda de a castiga salariile zilnice pentru a ne hrani familiile”.
Turbinele eoliene vopsite care reduc moartea pasarilor
Exista o solutie simpla pentru miile de pasari ucise anual de palele turbinelor eoliene, au conchis, in acest an, cercetatorii norvegieni. Un studiu publicat in luna iulie si bazat pe cativa ani de cercetari intreprinse in parcul eolian Smola, din Norvegia, a aratat o scadere masiva a numarului de pasari ucise, dupa ce una dintre cele trei pale ale turbinei eoliene a fost vopsita in negru.
Pasarile par sa fie foarte vulnerabile la miscarea palelor din cauza unui fenomen care face ca obiectele care se invart sa devina neclare si, astfel, sa para inofensive, in special in zilele in care cerul e acoperit de nori si palele albe nu se mai disting de cenusiul cerului.
In parcul eolian Smola, turbinele au omorat si mai multi vulturi cu coada alba, motiv pentru care cercetatorii au fost trimisi acolo pentru a incerca sa puna capat acestui fenomen. Dupa ce palele turbinelor au fost vopsite in negru, cercetatorii au raportat o scadere cu 70% a numarului de pasari ucise.
Vietnamul pune capat braconajului
Drept consecinta a pandemiei de coronavirus, despre care multi cred ca a inceput intr-una dintre „pietele umede” ale Chinei, unde au loc numeroase scene de violenta fata de animale, Vietnamul a lansat o campanie impotriva comertului ilegal cu animale salbatice. Vietnam este o tara bine cunoscuta pentru comertul ilegal cu animale salbatice.
In luna iulie, pe prima pagina a ziarelor aparea un titlu surprinzator, conform caruia Vietnamul ar fi interzis comertul cu animale salbatice, pentru a reduce riscul viitoarelor focare de boala. Atunci, au existat sceptici care s-au indoit de amploarea si de complexitatea operatiunii, dar legile inspirate de pandemie par sa fie mai mult decat demagogie.
Potrivit unui ONG specializat in conservarea speciilor salbatice de fauna, autoritatile au capturat cu 44% mai multe transporturi ilegale de animale salbatice in ultimii doi ani, iar in 2020, 97% dintre aceste capturi au dus la arestarea braconierilor. De asemenea, a crescut semnificativ si numarul de procese intentate in Vietnam pentru comertul ilegal cu animale salbatice.