Anul 2023 a fost unul plin de extreme climatice si a fost cel mai cald din ultimii 125.000 de ani la nivel mondial. In 2023, lumea a fost martora la o serie de dezastre majore, care au provocat pagube pe scara larga in multe cazuri, curmand vieti. De la cutremure, incendii de vegetatie si secete necrutatoare, la inundatii coplesitoare, alunecari de teren periculoase si cicloane. 2023 s-a dovedit a fi un an catastrofal, depasind reperele statistice stabilite de anii precedenti.

La inceputul lunii februarie, un cutremur cu magnitudinea 7,8 a lovit Siria si Turcia, urmat de o serie de replici puternice care s-au inregistrat zile intregi. 

Cutremurele au daramat mii de cladiri si au ucis aproximativ 50.000 de persoane - marea lor majoritate in Turcia.

La sfarsit de iulie, nord-estul Chinei s-a confruntat cu ploi fara precedent si inundatii in cel putin 16 orase si provincii, din cauza taifunului Doksuri. Acest potop a adus la Beijing cele mai importante precipitatii din ultimii 140 de ani. 

In luna  august un incendiu de vegetatie a devastat insula hawaiiana Maui, reducand la cenusa o mare parte din orasul istoric Lahaina.

Grecia a fost si ea grav afectata de incendii in timpul verii, inclusiv cel mai mare inregistrat vreodata in Uniunea Europeana, in Evros.

Incendii violente favorizate de canicula au devastat, de asemenea, insulele turistice Rodos si Corfu.

In septembrie o furtuna masiva in Mediterana a adus ploi care au rupt doua baraje din Libia, iar apa s-a revarsat in aval spre orasul Derna din estul tarii. Cartiere intregi pline de oameni au fost aruncate in mare. 20 de mii de oameni ar fi murit. 

Tot in septembrie un cutremur de de 6,8 pe Rihter a lovit Muntii Atlas din Maroc, provocand moartea a aproximativ 2.900 de persoane. 

Anul trecut au avut loc peste 20 de furtuni in bazinul Atlanticului - al patrulea cel mai mare numar de furtuni din 1950 incoace. Sapte dintre acestea au devenit uragane. Cel mai puternic dintre acestea a fost Idalia, fiind clasificat drept o furtuna de un miliard de dolari, din cauza pagubelor de peste un miliard de dolari.

Potrivit expertilor frecventa tot mai mare si costurile acestor dezastre indica, pe de-o parte, consecintele incalzirii climatice si, pe de alta parte, realitatea unei populatii in crestere, la nivel global, in special in regiunile predispuse la pericole specifice - cum ar fi zonele de coasta si zonele joase.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.