In 2005, Rezolutia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internationala de comemorare a victimelor Holocaustului.
La 27 ianuarie 1945, fortele aliate au eliberat lagarul de concentrare si de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezolutia indeamna toate natiunile membre ale ONU sa cinsteasca memoria victimelor Holocaustului si sa incurajeze dezvoltarea de programe educationale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicita conservarea activa a siturilor Holocaustului care au servit drept lagare de exterminare naziste, lagare de concentrare, lagare de munca fortata si inchisori, potrivit https://ec.europa.eu.
In fiecare an sunt organizate o serie de manifestari si de activitati
Cu prilejul Zilei internationale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate in fiecare an o serie de manifestari si de activitati la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York si la birourile ONU din intreaga lume.
In 2022, tema care ghideaza comemorarea si educatia despre Holocaust este „Memory, Dignity and Justice”.
Sase milioane de victime ale Holocaustului
Holocaustul a fost genocidul evreilor europeni in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Intre 1941 si 1945, Germania nazista si aliatii sai au ucis in mod sistematic aproximativ sase milioane de evrei in Europa ocupata de germani, aproximativ doua treimi din populatia evreiasca a Europei. Crimele au fost comise prin pogromuri si impuscaturi in masa, printr-o politica de exterminare prin munca in lagarele de concentrare, precum si in camerele de gazare din lagarele de exterminare germane, in principal Auschwitz-Birkenau, Belzec, Chelmno, Majdanek, Sobibor si Treblinka, in Polonia ocupata.
Pe langa evrei, au fost ucisi si cetateni sovietici: 4,5 milioane, cetateni sovietici: 4,5 milioane, prizonieri de razboi sovietici: 2,8–3.3 milioane, polonezi: 1,8–3 millioane, sarbi: 300.000–600.000, invalizi: 270.000, romi: 130.000–500.000, francmasonii: 80.000–200.000, sloveni: 20.000–25.000, Republicanii Spanioli: 7.000, homosexuali: 5.000–15.000, Martorii lui Iehova: 1.250–5.000, potrivit Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite.
Potrivit ONU, comemorarea si educatia despre Holocaust sunt imperative globale in al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei si actul recunoasterii aduc demnitate si dreptate celor pe care autorii Holocaustului intentionau sa-i distruga. Pastrarea evidentei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimata adesea in antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate dupa atrocitati. Tema cuprinde aceste preocupari.
Activitatile comemorative si educationale vor atrage atentia asupra actiunilor intreprinse de supravietuitorii Holocaustului in anii care au urmat acestuia, pentru a-si revendica drepturile, istoria, mostenirea si traditiile culturale si demnitatea. Vor fi explorate rolul jucat de institutii si individual in sprijinirea supravietuitorilor, impactul de lunga durata al Holocaustului asupra familiilor supravietuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelarii politicii si interventiilor privind drepturile omului. Tema incurajeaza actiunea de a nega ura, de a intari solidaritatea si a promova compasiunea. Programul de informare “Holocaustul si Natiunile Unite” este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul si rasismul si de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org.
In 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost „Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust”
Aceasta a avut in vedere masurile luate imediat dupa Holocaust pentru a incepe procesul de recuperare si reconstituire a indivizilor, comunitatii si sistemelor de justitie.
In 2020, la implinirea a 75 de ani de la eliberarea lagarului de concentrare nazist Auschwitz si, totodata, de la infiintarea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), tema aleasa a fost “75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice″.
In 20 ianuarie 2022, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezolutie propusa de Israel
In 20 ianuarie 2022, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezolutie propusa de Israel prin care cheama toate statele sa lupte impotriva negarii Holocaustului si contra antisemitismului, mai ales pe retelele sociale, informeaza AFP.
Textul „angajeaza cu putere toate statele membre sa respinga fara rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric” si „felicita” tarile care prezerva „siturile care le-au servit drept lagare ale mortii, lagare de concentrare, lagare de munca fortata, locuri de executie si inchisori nazistilor in timpul Holocaustului”.
Totodata, rezolutia indeamna statele membre sa „elaboreze programe educative care vor intipari in spiritul generatiilor viitoare invatamintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid”, si le cere statelor, ca si gigantilor retelelor sociale „sa ia masuri active pentru a lupta contra antisemitismului si negationismului sau a deformarii Holocaustului”.
Ceremonie de Ziua Internationala de Comemorare a Holocaustului si omagiu victimelor Pogromului legionar - la Templul Coral din Bucuresti
O ceremonie dedicata Zilei Internationale de Comemorare a Holocaustului a avut loc, marti, la Templul Coral din Bucuresti, prilej cu care au fost comemorate victimele Pogromului legionar antievreiesc din Bucuresti din 21 -23 ianuarie 1941.
Ceremonia a avut loc in prezenta presedintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciuca, ambasadorului Israelului la Bucuresti, David Saranga, ministrului secretar de stat pentru Culte Victor Opaschi, vicepremierului Kelemen Hunor, mai multor oficiali guvernamentali si parlamentari, reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucuresti, ai comunitatii evreiesti nationale si internationale, ai cultelor.
Evenimentul a debutat cu un moment de rugaciune in memoria victimelor Holocaustului, oficiat de prim-rabinul Romaniei, Rafel Schaffer, precedat de o depunere de coroane din partea Presedintiei, Guvernului, Parlamentului, mai multor ministere, reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti.
Ziua Holocaustului, marcata la 9 octombrie
La 9 octombrie este marcata, in tara noastra, Ziua Holocaustului, instituita prin Hotararea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, in urma propunerii facute de Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, condusa de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace in 1986.
In 2020, cand s-au implinit 79 de ani de la inceperea deportarii evreilor din Romania in Transnistria, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel” a organizat o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucuresti, la care au participat reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunitatii evreiesti si societatii civile.
In Romania si in teritoriile aflate sub controlul sau au fost ucisi sau au murit intre 280.000 si 380.000 de evrei romani si ucraineni
La 9 octombrie 1941 a inceput deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti, Gura Humorului si din alte localitati din vecinatate catre Transnistria, dupa ce, la 14 septembrie 1941, incepuse deportarea evreilor din Basarabia si Bucovina.
Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului din Romania apreciaza ca, in timpul Holocaustului, fara a putea stabili cu exactitate numarul acestora, in Romania si in teritoriile aflate sub controlul sau au fost ucisi sau au murit intre 280.000 si 380.000 de evrei romani si ucraineni, la care se adauga si aproximativ 135.000 de evrei romani care traiau in Transilvania de Nord, aflata pe atunci sub conducere maghiara, precum si 5.000 de evrei romani care se aflau in alte tari din Europa. De asemenea, printre cei supusi regimului de exterminare din Transnistria au fost si mii de familii de romi, deportati pe parcursul anilor 1942-1943. In perioada 1941-1943, in lagarele si ghetourile din Transnistria au murit intre 115.000 si 118.000 de evrei locali, 105.000 si 120.000 de evrei din Romania si 11.000 de romi, se arata in Raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania, din anul 2004, conform site-ului mentionat anterior.
Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial si comemorarea Zilei Holocaustului reprezinta o expresie a compasiunii si respectului, dar mai ales o responsabilitate civica fireasca prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de actiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.
La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucuresti, Memorialul Victimelor Holocaustului din Romania
La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucuresti, Memorialul Victimelor Holocaustului din Romania, la initiativa Ministerului Culturii si Cultelor, ca urmare a recomandarilor Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului din Romania, in vederea recunoasterii si, totodata, a asumarii crimelor comise in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial impotriva comunitatii evreiesti si impotriva comunitatii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi si cuprinde o incinta memoriala centrala, in jurul careia se afla cinci sculpturi, Coloana Memoriala, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David si Epitaf, si doua instalatii cu pietre de mormant desacralizate din cimitirele din Odessa si Bucuresti.
15 aprilie - „Ziua Europeana de Comemorare a Holocaustului impotriva romilor”
Prin rezolutia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscuta ca “Zi Europeana de Comemorare a Holocaustului impotriva romilor”. La 2 august 1944, in lagarul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie roma (femei, batrani si copii din asa-numitul “lagar al tiganilor”) au fost exterminati in camerele de gazare, conform www.gov.ro.
In perioada martie 2016-martie 2017, Romania a exercitat presedintia Aliantei Internationale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), in acest mandat fiind adoptata definitia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabila a IHRA.
La nivel national, in anul 2018 a fost adoptata o lege speciala pentru combaterea antisemitismului, consolidandu-se, astfel, cadrul legislativ.
La 8 octombrie 2019, presedintele Klaus Iohannis a semnat, intr-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind infiintarea Muzeului National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania, care are ca scop prezentarea si promovarea istoriei culturii si traditiilor comunitatii evreiesti din Romania, protejarea victimelor Holocaustului si combaterea antisemitismului.