Luni, se implinesc fix 42 de ani de la cutremurul cu magnitudinea 7,2 care a facut prapad in Romania.
4 martie 1977, la ora 21:23 un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a lovit România, Bucurestiul fiind cel mai afectat. 1570 de oameni si-au pierdut atunci viata, 11.000 au fost raniti, 35.000 de familii au ramas fara acoperis, paguba a sarit de 10 miliarde de lei. Întors de urgenta din Africa, Nicoale Ceausescu a instituit starea de necesitate. În Bucuresti s-au prabusit peste 33 de cladiri si blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodata, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani, conform Agerpres.
La data producerii cutremurului, Nicolae Ceausescu, si sotia sa se aflau într-o vizita oficiala în Nigeria. Ceausescu a aflat despre dezastrul din tara de la un oficial român. Initial, stirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populatia vorbea despre o catastrofa mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitala, serviciile de comunicatie nu au functionat câteva ore.
35.000 de locuinte, distruse în 56 de secunde
Bilantul victimelor si pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane si-au pierdut viata, strivite sau asfixiate sub darâmaturi, din care 1.424 în Bucuresti. Numarul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de cladiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat dupa seism circa 35 000 de familii au ramas fara adapost. Circa 760 de unitati economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ doua miliarde de dolari, cifra neconfirmata de autoritatile vremii. Un raport amanuntit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicitatii. În Bucuresti s-au prabusit atunci zeci de cladiri. În centru au disparut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunarea, Casata, Nestor. Din cele 33 de cladiri înalte prabusite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
În afara de capitala tarii, cele mai afectate judete au fost cele situate în proximitatea Bucurestiului: Prahova, Dâmbovita, Teleorman, Vaslui, Iasi, Galati si Buzau. Orasul Zimnicea a trebuit refacut în totalitate. Dupa seism, autoritatile au anuntat ca orasul a fost afectat în proportie de 80%, fiind practic ras de pe fata pamântului. Ceausescu a dat ordin ca orasul sa fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din noua judete ale României. O buna parte din banii pentru reconstructie au fost donati de Germania si Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructura se deteriorase puternic din cauza lucrarilor de slabe calitativ, potrivit Mediafax.
Personalitatile care si-au pierdut viata
Printre personalitatile care si-au pierdut viata atunci, s-au numarat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românesti; cântareata de muzica usoara Doina Badea, regizorul Alexandru Bocanet, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafita. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducator al operei eminesciene în limba engleza, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalitati ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu si Viorica Vizante; actrita Eliza Petrachescu; pianistul si compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul si istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Maracineanu; cântareata Filofteia Lacatusu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorascu.
Pe lânga pierderile de vieti omenesti, cutremurul a produs si disparitia multor monumente de arhitectura. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de cladiri considerate incomode, din varii motive.
Marturia unui medic
Medicul Falticeni Popescu era de garda la Spitalul de Urgenta Floreasca în seara de 4 martie 1977 si chiar si îsi aminteste pas cu pas acea garda. “A fost un cosmar pe care nu as vrea sa-l mai traiesc sau sa-l mai traiasca cineva vreodata. La Urgente erau cinci medici de garda si doua sali în care se opera: un ulcer perforat la un tânar si o hernie omblicala la o femeie. Eu eram în sala în care pregateam femeia si, când am introdus acul în coloana pentru anestezie, a început sa se zguduie cladirea. Am realizat imediat ca e cutremur. Lumina s-a stins, au început sa se sparga geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor si se simtea un praf puternic de caramida rosie. Am ajuns sub tocul usii, unde erau si ceilalti doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinara, cladirea se misca si zgomotul era infernal”, a povestit medicul stabilit în Statele Unite.
Falticeni Popescu spune ca, atunci când s-a terminat cutremurul, a încercat sa se întoarca pe întuneric la pacienta abandonata pe masa de operatie, lucru imposibil deoarece în podea se facuse o gaura prin care credea ca vede ceva de la etajul inferior. “Nu stiam ce vad prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucataria care era cu trei etaje mai jos”, a declarat medicul, precizând ca adevaratul cosmar a început abia dupa ce a parasit sala de operatie.
Potrivit acestuia, oamenii s-au napustit de spaima pe scari. “Erau oameni bolnavi, unii erau operati si se dadeau de-a dura pe scari. Placile de marmura cadeau peste bolnavi. Târâs s-a ajuns pâna la parter. Am ajuns în fata spitalului si se auzeau sirenele ambulantelor care aduceau pacienti. în aproximativ cinci minute, intersectia Calea Floreasca cu stefan cel Mare era complet blocata. Era un infern! Cei sanatosi carau pe brate ranitii. Era un val de brate pe care se purtau corpuri umane. Ranitii tipau si plângeau si erau depusi în fata spitalului. Curtea se umpluse de bolnavii din spital care iesisera cu paturi în cap”, a mai povestit doctorul Popescu. “Când mai vin la Bucuresti, vad cladiri cu buline rosii si gasesc ca este criminal sa se permita locuirea acolo. Si într-un cort, pe strada, ar fi mai sigur daca ar veni un alt cutremur”, a spus medicul.
Tragedia din 1977 se poate repeta oricând, ba chiar mai rau
Prognozele arata ca în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucuresteni si-ar putea pierde viata. Aproape 40.000 de bucuresteni locuiesc în cladiri cu risc seismic si sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, dupa cum arata o estimare a primariei capitalei. Dupa ce a facut un recensamânt al cladirilor, primaria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a doua sunt 280 de cladiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de cladiri sunt în pericol.
Gabriela Firea se plânge de legislatia greoaie si spune ca au început demersurile de consolidare pentru doar 96 de cladiri si numai jumatate sunt în santier. ”În 41 au început deja sa lucreze angajatii, sunt deschise santiere, Daca un singur proprietar nu-si da acordul, nu poate fi consolidat.”
Primaria a cerut Guvernului si Parlamentului modificarea legii, pentru ca în acest moment, doar proprietarii cladirilor declarate monument istoric pot fi executati silit si scosi cu forta din locuinte daca se opun consolidarii. Specialistii spun ca multe din aceste cladiri sunt un pericol si la cutremure mici. Pe lânga clarile cu risc, s-au subrezit 9 poduri din Bucuresti, care nu vor rezista la cutremure mari. Este vorba de podul Straulesti, podul Grant, la care lucrarile vor începe anul viitor, dar si Timpuri Noi, Eroilor sau Ciurel. Probleme sunt si la Pasajul Unirea si Fundeni.