7 ani de la Colectiv, Bucuresti, Romania: „Suntem chiar mai jos decat atunci. Societatea romaneasca nu a inteles mare lucru. Daca a inteles, nu i-a pasat suficient”

Tablou sumbru la 7 ani de la Colectiv: „Au murit si sperantele”

La 7 ani de la incendiul din clubul Colectiv, tabloul arata cat se poate de sumbru.

Anul 2022 a adus sentintele definitive in primul dosar Colectiv - cel privind autorizatiile de functionare date clubului - sentinte considerate de multi prea blande, raportat la amploarea tragediei.

Dosarul care vizeaza partea medicala a tragediei, in care rudele victimelor au depus plangeri si expertize medico-legale din care reiese ca ranitii au fost infectati cu bacterii in spitale, este inca in lucru la Parchetul General, la 7 ani de la tragedie, si risca sa fie clasat.

Mihai Grecea, supravietuitor al incendiului care a stat o luna in coma si a avut doar 12% sanse de supravietuire, marturiseste pentru HotNews.ro ca: „Nu simt decat frustrarea ca societatea romaneasca nu a inteles mare lucru din ce s-a intamplat atunci si, daca a inteles, nu i-a pasat suficient incat sa-si asume ca a ajuns intr-un punct suficient de jos(nic) incat sa se implice cu adevarat in a produce schimbari reale care s-o transforme intr-o societate cu adevarat moderna, europeana.”

Suntem chiar mai jos decat atunci, pentru ca intre timp au murit si „sperantele desarte”, spune Mihai Grecea: „Am fost si suntem in aceeasi fundatura a istoriei, a civilizatiei si a dezumanizarii ca si atunci, in anul tragediei de la Colectiv. Ba chiar mai jos decat atunci. Pentru ca au murit si sperantele desarte din perioada 2015-2018, odata cu dezastrul autodistructiv al noii clase politice „reformiste” si cu distrugerea completa, sub ochii societatii inerte, a sistemului de justitie, incheiata recent en fanfare de catre sistemul mafiot care conduce si va conduce mult timp de acum inainte Romania. Nu cred ca mai exista viitor pentru natia asta a noastra lipsita de educatie, de memorie, de simt etic, predispusa la un etern si dezgustator compromis in chestiuni care ar trebui sa fie nenegociabile.”

La randul sau, Eugen Iancu si-a pierdut fiul in varsta de 22 de ani la Colectiv. Alexandru Iancu a murit la 3 saptamani dupa incendiu, la spital, cu 5 infectii nosocomiale in corp, potrivit tatalui sau.

Eugen Iancu:  „Cred ca un singur cuvant: neputinta. Ba nu, doua cuvinte: si ticalosie. Si, cu toate ca „ticalosie” este un cuvant dur, am curajul sa il folosesc cu toata responsabilitatea, pentru ca in momentul in care ai un astfel de incident, accident, tragedie, cum vrem noi sa o numim, iar tu, ca stat, nu faci absolut nimic pentru a identifica problemele si a produce schimbarea, eu nu pot sa o numesc decat ticalosie.”

„De atunci nu am mai avut un eveniment de amploarea Colectiv, dar am avut o multime de evenimente similare, care au ucis cate unul, cate doi sau cate 10 oameni. Sa ne amintim de spitalele Bals, Piatra Neamt si Constanta, care au ars si despre care nu se mai vorbeste nimic. Habar nu avem daca se face justitie in cazul lor, totul este musamalizat, totul este inchis si asta nu pot sa o numesc decat ticalosie”, adauga Eugen Iancu.

Eugen Iancu este suparat si pe faptul ca despre Colectiv se mai vorbeste foarte putin, iar parca subiectul se vrea a fi ingropat: „Suntem o tara corupta, unde oamenilor din institutii le este frica sa spuna ceva, pentru ca daca spun ceva, risca sa zboare. Multi dintre noi stiam aceste lucruri, dar am tacut. Colectivul a dat o speranta ca aceste lucruri vor inceta. Dar poti renunta la a primi o mica atentie? A castiga niste bani la negru? Nu poti schimba Romania in conditiile acestea. Si noi, cei care am crezut, ne-am dat seama ca nu se va intampla nimic. Degeaba dam vina pe ministru, ministrul vine si pleaca din minister. Daca cei din subordinea lui, eternii directori pusi acolo de sistem, nu vor sa se intample ceva, nu se schimba nimic.”

65 de morti si 150 de raniti mutilati pe viata

Incendiul din Colectiv s-a produs in seara zilei de 30 octombrie 2015, in jurul orei 22:30, in incinta clubului amenajat intr-o fosta hala a fabricii Pionierul, in sectorul 4 din Bucuresti, Romania.

Incendiul s-a soldat cu 64 de morti (o parte au decedat in noaptea incendiului, o parte in spitale, in saptamanile care au urmat) si in jur de 150 de raniti, majoritatea mutilati pe viata.

In vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supravietuitori s-a sinucis.

Romania are cei mai multi mari arsi din Europa, dar nu are unde sa ii trateze

10.000 de pacienti se prezinta anual la camerele de garda ale spitalelor din Romania pentru leziuni de arsura, iar circa 4.000 de cazuri necesita internare pentru supraveghere si tratament de specialitate, se arata in raportul oficial al Ministerului Sanatatii, elaborat in anul 2021.

Cati pacienti arsi are Romania (sursa: raport al Ministerului Sanatatii elaborat in anul 2021):

• -Aproximativ 10.000 de pacienti se prezinta anual la camerele de garda pentru leziuni de arsura, iar circa 4.000 de cazuri necesita internare pentru supraveghere si tratament de specialitate.
• -In jur de 1.400 - 1.500 de pacienti reprezinta cazuri de severitate medie si mare, care necesita ingrijiri spitalicesti cu o durata mai mare de doua saptamani si, ulterior, servicii de recuperare medicala specializata.
• -Numarul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an.

In octombrie 2019, Sorina Pintea, ministrul Sanatatii la acea vreme, declara pentru HotNews.ro ca Romania inregistreaza lunar 70-75 de pacienti mari arsi, cei mai multi din Europa. O parte dintre ei sunt tratati in tara, o parte sunt transferati in strainatate, spunea Sorina Pintea, ministrul Sanatatii in al carui mandat s-au facut cele mai multe transferuri de pacienti mari arsi in afara tarii.

"Dupa 4 ani ar fi trebuit sa avem mult mai mult. In continuare, daca, Doamne fereste, am avea un nou episod Colectiv, nu am putea trata toti pacientii in Romania, asta este clar, dar nicio tara din lume nu ar putea. Dar am evoluat, am recunoaste ca nu putem", declara Sorina Pintea pentru HotNews.ro, in octombrie 2019.

Tragedia de la Colectiv nu a convins autoritatile sa construiasca nici macar un singur spital care poate trata in siguranta mari arsi
Romania nu avea, in 2015, la momentul producerii incendiului din Colectiv, niciun centru medical specializat in tratarea pacientilor cu arsuri severe („mari arsi”) si niciun centru de recuperare medicala a pacientilor care au suferit arsuri severe si care au nevoie de luni intregi de ingrijiri medicale ulterioare.

Nu are nici astazi, la 7 ani de la tragedia soldata cu 65 de morti si 150 de raniti.

Concluzia apare chiar intr-un raport oficial elaborat de Ministerul Sanatatii al Romaniei in anul 2021, in mandatul fostului ministru Ioana Mihaila si intr-o perioada in care Mihai Grecea, supravietuitor al incendiului, a fost consilier in Ministerul Sanatatii. Dupa Colectiv, Mihai Grecea a luptat permanent pentru ca si alti mari arsi sa poata supravietui intr-o tara care nu are conditii sa ii salveze: mai intai din societatea civila, iar din ianuarie pana in septembrie anul trecut, in calitate de consilier in Ministerul Sanatatii.

In Romania exista, in acest moment, doar unitati functionale pentru tratarea pacientilor arsi, care pot trata cazuri doar pana la un anumit grad de complexitate.

Numarul de paturi autorizate de Ministerul Sanatatii in unitati specializate in tratamentul pacientilor critici cu arsuri severe (unitati functionale pentru arsi, nu centre de arsi) - sursa: raport oficial al Ministerului Sanatatii, anul 2021:

-5 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „Pius Brinzeu" Timisoara;
-5 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Spiridon" Iasi;
-6 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti (Floreasca);
-5 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic de Urgenta Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri, Bucuresti - Spital monodisciplinar (chirurgie plastica si ATI), care nu poate primi mari arsi politraumatizati;
-3 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni", Bucuresti;
-2 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov, desfiintate urmare a unor lucrari de renovare, aflate in acest moment in reorganizare si reconformare la standarde in urma controlului efectuat de Inspectia Sanitara de Stat;
-10 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" ;
-3 locuri - Unitatea de Arsi, Spitalul de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iasi.

Pe langa cele 26 de paturi destinate tratamentului pacientilor critici cu arsuri severe, exista si un numar de aproximativ 300 paturi de arsi in spitalele judetene si municipale din intreaga tara. Aceste paturi sunt dedicate ingrijirii pacientilor cu arsura de severitate mica spre medie si necesita imbunatatiri, se preciza in raportul Ministerului Sanatatii.

Construirea a 4 centre pentru mari arsi, prevazuta intr-o Hotarare de Guvern aprobata in 2014. 8 ani mai tarziu, constructia lor nici macar nu a inceput

Romania ar fi trebuit sa construiasca, inca din anul 2014, cand a fost aprobata o Hotarare de Guvern in acest sens, 4 centre pentru pacientii mari arsi - doua la Bucuresti, unul la Timisoara si unul la Targu Mures.

8 ani mai tarziu, constructia acestor centre nici macar nu a inceput.

In noiembrie 2018, pe vremea cand se afla la conducerea Ministerului Sanatatii, fostul ministru Sorina Pintea declara ca cele 4 centre urmau sa fie construite dupa anul 2020 - „un termen realist”, spunea atunci Sorina Pintea.

Tot fostul ministru Sorina Pintea explica, in 2018, si motivul pentru care centrele existau doar pe hartie, la 4 ani de la aprobarea Hotararii de Guvern ce prevedea construirea lor: „a fost multa birocratie, multa delasare si ani de zile in care lumea nu s-a interesat”.

Mecanism de transfer doar pe hartie. Marii arsi continua sa moara cu zile

Neavand conditii in spitale pentru a trata cazurile de arsuri foarte grave, supravietuitorii incendiului din Colectiv si presa au pus presiune pe autoritati ca acestor pacienti sa li se dea o sansa prin transfer cat mai rapid intr-un spital din afara tarii.

Asa s-a nascut Mecanismul de transfer pentru pacientii mari arsi. La elaborarea mecanismului au lucrat medici si supravietuitori ai incendiului de acum 7 ani. Mecanismul de transfer a fost elaborat, in cea mai mare parte, in mandatul de ministru al Sanatatii al Sorinei Pintea. In toamna anului 2019, la plecarea Sorinei Pintea de la conducerea Ministerului Sanatatii, proiectul de act normativ pentru aprobarea Mecanismului de transfer al marilor arsi era aproape finalizat.

Mecanismul a mai zacut insa mai bine de un an in sertarele Ministerului Sanatatii, pana sa fie aprobat prin Ordin de ministru de Nelu Tataru, in decembrie 2019, la presiunea supravietuitorilor incendiului din Colectiv si a presei.

Functioneaza insa Mecanismul de transfer? Mai mult nu decat da, arata cifrele.

In perioada 2016 - 2020, inainte de aprobarea Mecanismului de transfer, Romania a efectuat 40 transferuri internationale de pacienti mari arsi.

In 2021, primul an dupa aprobarea Mecanismului de transfer, autoritatile din Romania au transferat pentru tratament in strainatate 22 de pacienti cu arsuri,.

In primele 9 luni ale anului 2022 insa, in mandatul lui Alexandru Rafila, doar 10 pacienti mari arsi au fost transferati (sursa: date oferite de Ministerul Sanatatii, la solicitarea HotNews.ro).

Practic, cifrele oficiale arata ca numarul pacientilor mari arsi transferati nu a crescut nici dupa aprobarea Mecanismului de transfer, chiar daca acesta prevede criterii si termene clare de transfer pentru pacientii cu arsuri complexe.

Infectiile nosocomiale raman subraportate in majoritatea spitalelor. Ministrul Rafila a infiintat un „comitet”

Nici la capitolul infectii nosocomiale, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult comparativ cu anul 2015.

In Romania, legea descurajeaza managerii de spitale sa raporteze infectii nosocomiale. Ei risca sanctiuni in cazul in care raporteaza infectii asociate actului medical. Lucrurile se desfasoara, practic, fix pe dos fata de alte tari, unde medicii si managerii de spitale sunt incurajati sa raporteze infectiile asociate actului medical, raportarea fiind primul pas catre rezolvarea problemei.

Putine dintre aceste infectii sunt raportate, iar legea continua sa descurajeze raportarea lor si nimeni nu o modifica.

Cele mai recente cifre disponibile, publicate de Institutul National de Sanatate Publica, arata ca numarul infectiilor asociate actului medical raportate de spitale s-a dublat in anul 2020 fata de 2015, anul incendiului din Colectiv - 12.316 infectii asociate actului medical raportate in 2015 fata de 23.208 raportate in 2020:

Subraportarea infectiilor asociate actului medical ramane insa un fenomen in Romania. Un fenomen recunoscut chiar de la varful Ministerului Sanatatii - a spus-o actualul ministru, Alexandru Rafila, au spus-o si fostii ministri Sorina Pintea, Ioana Mihaila sau Vlad Voiculescu.

Ce masuri a luat Ministerul Sanatatii? A infiintat acum 3 luni un „comitet pentru prevenirea” infectiilor nosocomiale - Comitetul National pentru Prevenirea si Limitarea Infectiilor Asociate Asistentei Medicale (nosocomiale). Decizia a fost luata in luna iulie, printr-o Hotarare de Guvern.

Sentinte blande in primul dosar Colectiv. Al doilea risca sa fie clasat

Anul 2022 a adus sentintele in primul dosar Colectiv - cel care viza autorizatiile de functionare date clubului - pronuntate la peste 6 ani si jumatate de la tragedie.

Cristian Popescu-Piedone - fost primar al sectorului 4 la momentul incendiului si primar al sectorului 5 din Bucuresti la momentul pronuntarii sentintei - a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la 4 ani de inchisoare pentru abuz in serviciu in legatura cu eliberarea autorizatiilor de functionare pentru clubul Colectiv. In prima instanta, Piedone primise 8 ani si 6 luni de inchisoare.

De altfel, majoritatea pedepselor au fost reduse de catre Curtea de Apel Bucuresti, fata de cele primite la instanta de fond.

Spre exemplu, 3 functionari din Primaria sectorului 4 au fost achitati. La instanta de fond, 2 dintre ei primisera condamnari de 8, respectiv 7 ani de inchisoare.

Sentintele definitive pronuntate in dosarul Colectiv:

-Cristian Popescu-Piedone - 4 ani de inchisoare cu executare
-Alin George Anastasescu, unul dintre actionarii clubului Colectiv - 11 ani si 8 luni de inchisoare
-Costin Mincu, unul dintre actionarii clubului Colectiv - 8 ani de inchisoare
-Paul Gancea, unul dintre actionarii clubului Colectiv - 6 ani si 4 luni de inchisoare
-Viorel Zaharia si Marian Moise, pirotehnisti - 6 ani si 10 luni de inchisoare
-George Matei si Antonina Radu, pompieri de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bucuresti care au verificat clubul Colectiv fara a lua masurile legale in privinta respectarii normelor PSI - 8 ani si 8 luni de inchisoare. De asemenea, instanta a decis ca cei 2 pompieri sa nu mai aiba dreptul sa ocupe o functie in cadrul IGSU si unitatile subordonate si nici dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioada de 5 ani, dupa ce ies din inchisoare.
-Aurelia Iofciu, sefa Serviciului autorizari comerciale din Primarie - achitata. Ea fusese condamnata in prima instanta la 8 ani de inchisoare.
-Larisa Luminita Ganea, consilier superior - achitata. Primise 7 ani de inchisoare in prima instanta
-Ramona Sandra Motoc, referent superior - achitata. Primise in prima instanta 3 ani de inchisoare cu suspendare si prestarea a 90 de zile de munca in folosul comunitatii.

De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti, care a pronuntat in luna mai sentintele definitive in dosarul Colectiv, a dispus ca o parte dintre cei condamnati sa plateasca despagubiri de zeci de milioane de euro catre familiile victimelor si catre supravietuitorii incendiului, insa valoarea acestora a fost redusa, comparativ cu suma stabilita de catre instanta de fond. Primarul Cristian Popescu Piedone a fost scutit insa de plata despagubirilor, desi prima instanta hotarase ca si el sa plateasca daune, in solidar cu ceilalti inculpati.

Sentintele definitive pronuntate in primul dosar Colectiv au fost considerate blande atat de catre supravietuitori si familiile victimelor, cat si de o mare parte a opiniei publice.

„Ca administrator al statului care ne obligi pe noi, cetateni, sa iti platim taxe si impozite, sa primesti 4 ani... inseamna ca putem avea „incredere”. Mi se pare un semnal foarte prost”, declara pentru HotNews.ro Eugen Iancu, al carui fiu in varsta de 22 de ani a murit in spital dupa incendiu, in ziua pronuntarii sentintei.

Sentinta in dosarul Colectiv pronuntata in mai anul acesta de Curtea de Apel Bucuresti reprezinta „o dezamagire”, dar „un prim pas, imperfect, dar un prim pas, facut cu o justitie imperfecta, schilodita de catre politicieni, dar un prim pas catre gasirea adevarului in complexul caz Colectiv”, declara pentru HotNews.ro, in ziua pronuntarii sentintei, Mihai Grecea, supravietuitor al incendiului.

Al doilea dosar Colectiv, care vizeaza partea medicala a tragediei, in care rudele victimelor au depus plangeri si expertize medico-legale din care reiese ca ranitii au fost infectati cu bacterii in spitale, este si astazi in lucru la Parchetul General, la 7 ani de la tragedie, si risca sa fie clasat.