Azerbaidjanul a anuntat ca isi continua campania militara in Nagorno-Karabah pentru a doua zi, in ciuda solicitarilor SUA de a opri ostilitatile si ale Rusiei de a „opri varsarea” de sange in regiunea disputata cu Armenia, relateaza BBC si Reuters, potrivit digi24.ro.
Regimul de la Baku a lansat, marti, o operatiune militara impotriva teritoriului enclavei Nagorno-Karabah, pe care a descris-o drept „anti-terorista”, dar care este, cel mai probabil, o incercare de a anexa complet regiunea.
Azerii spun ca nu se vor opri cu ostilitatile militare pana ce „separatistii” armeni nu se predau.
Ostilitatile vin dupa luni intregi de noi tensiuni in regiunea Nagorno-Karabah, disputata de decenii intre Armenia si Azerbaidjan. Cele trei tari au fost in razboi timp de mai multe saptamani, in urma cu trei ani, pentru controlul acestei regiuni. Atunci, ostilitatile s-au incheiat cu castiguri teritoriale pentru Azerbaidjan, intr-un armistitiu mediat de Rusia.
Intr-un comunicat transmis de ministerul apararii de la Baku, miercuri, azerii au transmis ca echipament militar apartinand fortelor armate armene a fost „neutralizat”, inclusiv vehicule militare, de artilerie si instalatii de rachete anti-aviatie.
„Masurile militare continua cu succes, cu distrugerea echipamentului militar si armamentului”.
Blinken a discutat cu Pasinian si Aliev
Nagorno-Karabah, o regiune muntoasa recunoscuta international ca fiind teritoriu azer, este controlata de autoritati armene separatiste care spun ca regiunea le apartine.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a purtat discutii si cu liderul azer, Ilham Aliev, dar si cu prim-ministru armean, Nikol Pasinian. Blinken a indemnat Azerbaidjanul sa „inceteze imediat toate actiunile militare” si sa dezescaladeze.
Departamentul de Stat a transmis, intr-un mesaj ulterior ca Aliev „si-a exprimat deschiderea” pentru oprirea ostilitatilor si pentru discutii cu reprezentanti ai regiunii. Pasinian a primit, de asemenea, o declaratie de „sprijin deplin” din partea lui Blinken.
Agentiile rusesti de presa l-au citat pe Aliev spunandu-i lui Blinken ca Azerbaidjanul isi va opri operatiunea doar atunci cand luptatorii armeni renunta la arme si se predau.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut o „incheiere imediata a ostilitatilor” dupa ce Uniunea Europeana, Franta si Germania au condamnat operatiunea azera.
Situatie complicata in Nagorno-Karabah
Armenia si Azerbaidjanul au intrat in razboi pentru aceasta regiune prima oara in anii ‘90 la putin timp dupa ce ambele au devenit independente pe ruinele URSS.
Armenia a obtinut o mare parte din teritoriu in razboiul care s-a desfasurat in timpul prabusirii Uniunii Sovietice. Acesta a fost recuperat de azeri in timpul unui alt conflict sangeros in 2020.
Etnicii armeni din Karabah au cerut, marti, un armistitiu si inceperea discutiilor de pace. Este clar, insa, dupa ultimatumul azerilor ca scopul guvernului de la Baku este cucerirea si anexarea completa a regiunii.
Premierul armean a acuzat Azerbaidjanul ca a pornit o operatiune pentru „epurarea etnica” a regiunii. Totusi, sute de protestatari armeni, iritati de felul in care guvernul armean gestioneaza situatia, au iesit in strada in fata parlamentului, intrand in confruntari cu politia.
In jur de 120.000 de etnici armeni traiesc in Nagorno-Karabah. Soldatii rusi spun ca au mutat in jur de 500 de civili din zone de risc, in timp ce separatistii au anuntat mutarea unui numar de 7000.