Aderarea Suediei si Finlandei la NATO ar putea sa dureze. Turcia nu va fi de acord pana Suedia nu-i va preda pe teroristi, a amenintat din nou presedintele turc, care acuza cele doua tari nordice ca adapostesc militanti ai partidului muncitorilor din Kurdistan. Mai nou, si presedintele Croatiei spune ca se opune primirii celor doua tari in NATO, si conditioneaza votul sau de rezolvarea unor probleme ce tin de drepturile croatilor din Bosnia si Hertegovina. Helsinki si Stockholm, pe fundalul razboiului din Ucraina, ar dori ca aderarea sa aiba loc cat mai curand posibil.
Inceputul negocierilor de aderare la NATO a celor doua state, Finlanda si Suedia, a fost bolcat de Turcia, care este membra a NATO inca din primii ani ai organizatiei. Ankara spune ca Suedia si Finlanda adapostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, o grupare pe care Ankara o considera terorista. Si ca adapostesc, de asemenea, adepti ai clericului Fethullah Gulen, acuzat ca ar fi orchestrat o lovitura de stat in 2016. Presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca Suedia nu ar trebui sa se astepte ca Turcia sa-i aprobe cererea de aderare la NATO fara a returna „teroristii”.
Recep TAYYP ERDOGAN, PRESEDINTELE TURICIEI: „Care au fost ultimele actiuni ale Suediei? Am cerut extradarea a 30 de teroristi, dar ei au spus nu. Nu ne predati teroristii, dar ne cereti sa va permitem intrarea in NATO. NATO este o organizatie pentru securitate. Este o agentie pentru securitate. Prin urmare, nu putem spune “da” privarii de securitate tocmai agentiei care trebuie sa asigure securitatea.”
Statele Unite considera ca se va gasi o cale de iesire din impas. Ieri secretarul de stat american, Anthony Blinken, si ministrul turc de externe au purtat dicutii. Cel din urma a numit negocierile bune.
Mevlut CAVUSOGLU, MINISTRUL TURC DE EXTERNE: ” Turcia sustine politica usilor deschise a NATO, chiar si inainte de aceste razboi, dar in ce priveste posibilitatea aderarii tarilor deja candidate stiti ca avem niste ingrijorari de securitate precum ca ele sprijina organizatiile teroriste si de asemenea exista restrictiile de export ale produselor de aparare.”
Presedintele Statelor Unite, Joe Biden, urmeaza sa se intalneasca azi cu prim-ministra Suediei si cu presedintele Finlandei, joi, pentru a discuta despre aderarea celor doua tari la NATO. Joe Biden, dar si secretarul general al NATO au transmis ca problemele legate de opozitia Turciei vor fi rezolvate. Reuniti, ieri cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeza si finlandeza, ambasadorilor tarilor Aliantei nu au reusit sa se puna de acord asupra lansarii imediate a discutiilor de aderare, din cauza opozitiei turce. Opozitia lui Erdogan si a tarii sale ar trebui sa fie rezolvata printr-un amestec de concesii si presiuni asupra Ankarei, arata o analiza a agentiei France-Presse. Potrivit analistilor AFP, ipoteza unui blocaj complet nu poate fi insa exclusa. Ce ar vrea Erdogan sa obtina?
Pe langa disputa cu Suedia privind kurzii, presedintele turc poate spera sa obtina in contrapartida armament american, sa-si ridice cota de popularitate interna sau sa dea un semnal favorabil Rusiei, cu care intretine raporturi complexe, potrivit analistilor. Printre altele, Ankara vrea sa revina in programul de achizitie al avioanelor americane F-35, din care a fost eliminata dupa ce, in 2017, a cumparat de la rusi rachete anti-aeriene S-400.