Exista mai multe modalitati prin care se poate asigura securitatea Ucrainei pe termen scurt, iar multe dintre acestea vor fi mai putin provocatoare decat o aderare la NATO in timpul desfasurarii ostilitatilor, spune analistul militar britanic Sean Bell in analiza sa de pe Sky News, citat de hotnews.ro.
Seful NATO, Jens Stoltenberg, declara ca alianta va fi alaturi de Ucraina "atat timp cat va fi nevoie", sugerand ca tara este acum "egala" cu membrii existenti.
Cu toate acestea, presedintele Volodimir Zelenski spera clar ca summitul NATO din Vilnius de saptamana aceasta sa conduca la o forma de calendar si plan pentru a inregistra aderarea Ucrainei la alianta NATO.
Intr-adevar, el a descris absenta unor directive clare ca fiind "absurda".
Cu toate anunturile de asistenta suplimentara si cuvinte de incurajare, Stoltenberg a afirmat ca alianta va emite o invitatie de aderare "atunci cand aliatii vor fi de acord si cand se vor indeplini conditiile".
De ce pare NATO atat de reticenta sa aduca Ucraina sub umbrela sa protectorat? Poate aceasta indecizie sa submineze securitatea pe termen lung a Ucrainei?
NATO este o alianta defensiva si inainte ca orice noua tara sa poata fi luata in considerare pentru aderare, trebuie sa indeplineasca o serie larga de criterii de membru.
In mod specific, NATO este o alianta colectiva si nu un "serviciu de abonament la aparare"; toti membrii trebuie sa poata contribui militar in mod semnificativ la colectiv si sa demonstreze capacitati si intentii clare de a oferi sprijin militar oricarui stat membru care are nevoie.
In contrast, Zelenski crede ca ucrainenii lupta "in numele" Occidentului. Sunt vieti ucrainene pierdute, asadar, daca cineva ar trebui sa fie recunoscator, ar trebui sa fie Vestul.
Dar in afara retoricii publice, atentia internationala se indreapta tot mai mult catre mediul de securitate postbelic pentru Ucraina.
Daca Ucraina sau Rusia nu "castiga" si nu isi ating obiectivele strategice, razboiul se va incheia doar printr-un acord negociat.
Ambele parti vor dori sa-si asigure propriile preocupari referitoare la securitate inainte de a fi de acord sa initieze negocieri de pace semnificative.
Dupa ce s-a ars la Budapesta, Ucraina va cere garantii mai clare
In 1994, Ucraina a fost de acord sa renunte la armele nucleare in schimbul unor garantii absolute privind integritatea sa teritoriala din partea tuturor semnatarilor - Memoriul de la Budapesta a fost semnat de Rusia (si de SUA, Marea Britanie si Ucraina), dar in decurs de 20 de ani, Vladimir Putin a invadat Crimeea.
Ca rezultat, Ucraina va fi extrem de suspicioasa fata de orice declaratii sau angajamente scrise din partea Rusiei si va avea nevoie de propuneri mai concrete pentru un plan de pace credibil - de aceea isi cauta atat de activ aderarea la NATO.
Cu toate acestea, preocuparile de securitate ale Rusiei trebuie si ele luate in serios pentru a se putea obtine pacea, iar extinderea constanta a NATO in ultimii 30 de ani a ingrijorat fara indoiala o Rusie paranoica.
Putin nu vrea ca Ucraina sa se alature NATO, iar daca acest lucru ar parea a fi o concluzie previzibila, s-ar putea sa isi intareasca hotararea de a prelungi razboiul pentru a impiedica aderarea Ucrainei la alianta.
Ar fi mai dificil pentru Putin sa declare victoria pentru Operatiunea Militara Speciala in fata audientei sale interne daca rezultatul ar fi prezenta fortelor NATO la usa sa.
Intr-adevar, recenta declaratie a G7 referitoare la un acord de securitate pe termen lung cu Ucraina pare a fi o initiativa menita sa creeze optiuni, chiar daca Putin ar putea cauta un angajament durabil din partea Ucrainei de a nu se alatura NATO inainte de a conveni asupra termenilor.
Indiferent de acestea, desi Zelenski este in mod justificat frustrat de intarzierea aparenta a NATO, se desfasoara o diplomatie de mare anvergura.
Aderarea la NATO ofera o optiune pentru garantarea securitatii pe termen lung a Ucrainei dupa razboi, dar nu este singura optiune, iar acordul privind aderarea la NATO ar putea doar prelungi si chiar amplifica razboiul devastator din Ucraina.