La o populatie de 17 milioane de persoane, Olanda are 23 de milioane de biciclete, ceea ce arata importanta pe care olandezii o acorda deja acestui mijloc de locomotie.
Dar autoritaţile considera ca tot nu sunt suficienţi biciclişti pe strazi, de aceea vrea sa-i plateasca pe oameni sa pedaleze mai mult, scrie CNN.
Guvernul olandez a anunţat recent ca va investi 345 de milioane de euro în infrastructura pentru biciclişti, pentru a convinge înca 200.000 de cetaţeni sa mearga cu bicicleta la serviciu sau la plimbare.
Banii vor fi folosiţi pentru amenajarea a cinsprezece “autostrazi” noi doar pentru biciclişti, a unor spaţii de parcare cu o capacitate de 25.000 de bicilete, precum şi crearea de facilitaţi pentru pastarera acestor mijloace de locomoţie, a anunţat Ministerul pentru Infrastructura şi Managementul Apei.
Olanda este una dintre ţarile lumii în care bicicleta este folosita foarte des şi înlocuieşte cu succes maşinile sau mijloacele de transport în comun. În 2016, mai mult de un sfert dintre calatoriile olandezilor au fost facute cu bicicleta, dar doar un sfert dintre acestea au fost în interes de serviciu. Restul au fost calatorii de placere, spre şcoala sau pentru cumparaturi.
Potrivit lui Stientje van Veldhoven, secretar de stat în minister, mai mult de jumatate dintre olandezi locuiesc la cel mult 15 km deparate de locul de munca, distanţa care ar putea fi foarte uşor strabatuta cu bicicleta. Iar pentru a-i convinge sa mearga a munca cu bicicleta, olandezii sunt platiţi.
În prezent, Olanda îi rasplateşte pe cei care folosec bicicleta cu scutiri de taxe de 0,22 euro pentru fiecare kilometru parcurs. Însa nu este suficient şi nu sunt mulţi angajatori care sprijina acest program. Dar este unul dintre dezideratele Guverului, sa conviga tot mai multe companii sa intre într-o schema de recompense pentru cei care decid sa vina cu bicicleta la munca.
În Olanda sunt deja 11 angajatori care ofera astfel de recompense, ca de exemplu bani pentru achiziţionarea bicicletelor. Guvernul propune companiilor şi alte facilitaţi pe care le-ar putea oferi angajaţilor biciclişti, cum ar fi posibilitatea de a face duş la birou.
Olandezii nu au fost dintotdeauna iubitori de biciclete. “În anii ’60-’70 multe oraşe olandeze faceau tot mai mult loc maşinilor, iar pedalatul era foarte rar întâlnit. Abia în anii ’80-“90, olandezii au început sa acorde o importanţa mai mare bicicletelor sau mersului pe jos”, spune Meredith Glaser, cercetator la Insitutul pentru Ciclism Urban din Amsterdam.
Evenimentele istorice care au contribuit la schimbarea comportamentului olandezilor au fost criza petrolului din anii 1970, mişcarile sociale şi anii 1960 şi 1970 împotriva demolarii cartierelor istorice pentru a face loc autostrazilor, precum şi densitatea urbana foarte mare, care încurajeaza calatoriile pe distanţe scurte.
Astazi, Olanda este una dintre puţinele ţari din lume care considera mersul cu bicicleta ca fiind mijloc de transport. Noile “autostrazi” pentru biciclete vor lega Amstedamul de Amstelveen, o suburbia a Capitalei, oraşul universitar Groningen de Assen, un oraşel din Drenthe, cunoscuta ca fiind “provincia de ciclişti” a Olandei. Construcţia ar trebui sa înceapa în trei ani.