La cateva ore dupa primul cutremur cu magnitudinea 7,8 care a lovit luni regiunea de la granita dintre Turcia si Siria, a avut loc un al doilea cutremur cu o intensitate similara. A fost asimilat cu o replica, dar este un fenomen diferit si mult mai rar, scrie stirileprotv.ro.
La noua ore dupa seismul principal, comunitatea stiintifica a fost luata prin surprindere. O „replica” cu magnitudinea 7,5 a facut ravagii la doar cateva zeci de kilometri de epicentrul primului cutremur, cu magnitudinea 7,8, care a avut loc luni, 6 februarie, la granita dintre Turcia si Siria.
Un al doilea cutremur de o asemenea intensitate nu se potriveste bine cu ceea ce se stie despre replicile seismelor, potrivit France24.
„Exista o lege a scarii seismelor, botezata legea Omori, care prevede ca in caz de cutremur de o anumita magnitudine, va exista, pentru a schematiza, o prima replica de circa zece ori mai mica, apoi zece replici de o suta de ori mai mici si asa mai departe”, explica Christophe Vigny, seismolog la laboratorul de geologie al Scolii Normale Superioare (ENS).
„Cutremur declansat” sau „dublet”
Al doilea cutremur de la granita turco-siriana ar sfida, asadar, legile seismologiei cu violenta sa. Doar ca in realitate nu este o replica. Acesta este un alt fenomen, numit „cutremur declansat” sau „dublet”: adica un al doilea cutremur cauzat direct de primul.
Acest tip de cutremure care urmeaza socului principal este „rar intalnite, dar au mai fost observate in trecut”, precizeaza cercetatorul Christophe Vigny.
Principala diferenta fata de o replica este ca „un dublet nu are loc pe aceeasi structura geologica”, subliniaza Thomas Lecocq, seismolog la centrul de seismologie si gravimetrie al Observatorului Regal din Belgia. In acest caz, al doilea soc a avut loc pe o falie secundara, mai la nord de falia est-anatoliana responsabila de socul principal.
In cazul cutremurelor declansate, nu exista reguli ca in cazul replicilor. Acestea din urma sunt un fel de ecouri care scad treptat, in vreme ce „dubletele” sunt socuri colaterale ce prezinta propriile dinamici. Asadar, nimic nu le impiedica sa fie la fel de puternice sau aproape la fel ca seismul principal.
Evenimentul principal nici nu trebuie sa fie foarte puternic pentru a provoca un cutremur declansat. Un seism mediu poate provoca un dublet. „Cel mai important este ca falia secundara sa fie intr-un stadiu aproape de rupere", noteaza seismologul belgian Thomas Lecocq.
Zona in care au avut loc cutremurele a fost un bun candidat pentru acest tip de fenomen rar. Exista, intr-adevar, „un mozaic de falii cunoscute ca fiind aproape de rupere”, adauga seismologul
De asemenea, este necesar ca acest soc colateral sa nu fie prea departe de epicentru. „Nu exista o regula precisa, dar putem spune ca la o distanta mai mare de o suta de kilometri, nu am inregistrat inca un cutremur declansat”, noteaza cercetatorul ENS Christophe Vigny.
Pe de alta parte, nimic nu indica faptul ca un dublet va aparea rapid dupa primul soc. Exista doua scenarii principale. „Daca dubletul a fost cauzat de vibratiile socului, acesta va fi declansat in urma primului cutremur”, subliniaza Thomas Lecocq.
Dar pot exista si mecanisme mai complexe – in special circulatia fluidelor in roca – care pot duce la „cutremurele declansate care au loc dupa luni sau chiar ani mai tarziu”, subliniaza Christophe Vigny.
Riscul unui efect domino?
Diferentele dintre cutremure declansate si replici nu sunt doar de ordinul detaliilor geologice. Dubletele „au propriile lor secvente, cu propriile lor replici”, subliniaza Thomas Lecocq.
Pentru ca a avut loc un cutremur puternic declansat si nu doar replicile unui singur seism, pagubele au fost atat de mari la granita dintre Turcia si Siria.
Iar acest eveniment seismic ar mai putea avea si alte capitole. „Teoretic poate exista un efect de domino”, spune Christophe Vigny. Exista si alte exemple de cutremure in cascada, precum in Sumatra. A avut loc un cutremur istoric urmat de tsunami in Oceanul Indian in 2004, apoi alte seisme, in 2005 si in 2006 pana in 2010, precizeaza seismologul de la ENS.
Problema: nu exista nicio modalitate de a sti daca se va produce un scenariu similar. „Stim sa calculam presiunea pusa de socul principal pe faliile vecine. Dar nu exista nicio certitudine ca aceasta presiune suplimentara va atrage alte seisme declansate”, conchide Christophe Vigny.
In acest caz nu este posibil ca expertii sa prevada unde ar putea aparea potentiale dublete. Epicentrul primului seism se gaseste la o curbura a faliei Anatoliei de Est si ea continua in doua directii: de o parte spre Israel si spre Cipru de cealalta parte.