Rușii votează, dar rezultatul alegerilor nu prea mai este o întrebare. Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, este așteptată să păstreze controlul asupra Parlamentului, în timp ce opoziția anti-război a fost aproape complet scoasă din cursă. Așa cum scrie The Economist, miza reală a scrutinului ar putea fi însă ceea ce se întâmplă după închiderea urnelor. În Rusia se teme tot mai mult că alegerile ar putea fi urmate de o nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina.
Alegeri fără mare alegere. Rușii sunt chemați să voteze pentru noua componență a Dumei de Stat, dar nu prea au dintre cine alege. Opoziția anti-război a fost aproape eliminată din cursă, iar partidul liberal Iabloko nu poate participa la alegeri pe liste naționale. În schimb, în cursă au rămas formațiuni pe care The Economist le descrie drept partide de „umplutură”, create mai degrabă pentru a da impresia unei competiții politice.
Doug HERBERT, ANALIST POLITIC: „În trecut, exista cel puțin aparența că sunt partide de opoziție. Existau niște opoziționiști de formă, unii candidați cărora li se permitea să candideze, câteva voci disidente cărora li se permitea să fie auzite, pentru că Kremlinul știa că, de fapt, nu reprezentau o amenințare. Unii erau chiar lăsați să câștige. Nu era mare lucru. Știau că puteau măcar să deschidă puțin fereastra. De data aceasta, nici măcar atât nu mai există.”
Iar unele dintre aceste partide sunt greu de deosebit chiar și după denumire. De exemplu, Partidul Comunist al Rusiei candidează separat de Partidul Comunist al Federației Ruse, cea de-a doua formațiune ca mărime din Duma. The Economist spune că denumirea primei formațiuni pare concepută tocmai pentru a crea confuzie între cele două. Iar în locul unor dezbateri aprinse despre război, economie sau viitorul țării, rușii au avut parte de o campanie electorală care seamănă mai mult cu o formalitate.
Doug HERBERT, ANALIST POLITIC: „Sunt sătui. Mulți ruși mergeau în trecut la urne pur și simplu pentru că așa se face. Poate nu erau mari fani ai lui Putin, dar mergeau și votau. De data aceasta, mulți nici măcar nu mai văd rostul să meargă la secțiile de vot.”
Motivul este simplu, toată lumea știe cine controlează deja Parlamentul. Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, deține majoritatea în Duma și este așteptată să o păstreze și după acest scrutin. De aceea, pentru o parte dintre ruși, alegerile nu mai sunt despre cine va câștiga. Unii spun că vor merge la urne doar pentru a-și scrie nemulțumirea pe buletinul de vot.
Iar The Economist citează sondaje potrivit cărora, la începutul verii, aproximativ două treimi dintre ruși nici măcar nu știau că urmează alegeri. Pentru Kremlin, însă, scrutinul are o altă miză. Alegerile trebuie să demonstreze că sistemul funcționează și că societatea rămâne loială. Iar după trei zile de vot, rezultatul este una dintre puținele lucruri pe care rușii nu le așteaptă cu adevărat. Ceea ce îi preocupă este ce urmează după închiderea urnelor. The Economist scrie că, în discuțiile cu alegătorii, alegerile au ajuns să fie privite doar ca „o dată în calendar”, după care unii se tem că ar putea urma „mobilizarea”.
Doug HERBERT, ANALIST POLITIC: „Cei care votează sunt, în mare parte, muncitori din fabrici. Am văzut din nou această pagină veche din manualul de tactici: sunt aduși cu autobuzele la secțiile de vot de către partid. Nu există mult entuziasm. De fapt, luna trecută, mulți ruși nici măcar nu știau că au loc alegeri acum. Credeau că urmează, poate, o nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina, dar dacă îi întrebai despre alegeri, nu știau că se desfășoară. Asta arată cât de mult rușii înșiși au renunțat și cât de bine știu că totul este o farsă.”
O nouă mobilizare nu a fost anunțată de Kremlin, iar Vladimir Putin a respins public informațiile despre pregătirea uneia. Dar războiul continuă, iar întrebarea care planează asupra societății ruse nu mai este cine va controla Duma, ci ce decizii va lua Kremlinul după ce va obține rezultatul pe care îl dorește.

