Blocat in umbra lui Recep Tayyip Erdogan de-a lungul intregii sale cariere, liderul opozitiei Kemal Kilicdaroglu crede ca a venit timpul sa puna Turcia pe un nou drum si sa anuleze o mare parte din mostenirea celui care domina politica turca de aproape doua decenii, relateaza Reuters, scrie hotnews.ro.
O alianta formata din sase partide de opozitie l-a desemnat pe fostul functionar public, serios si uneori combativ, drept candidatul sau pentru a-l infrunta pe Erdogan la alegerile din 14 mai, considerate poate cele mai importante din istoria moderna a tarii, potrivit news.ro.
Sondajele de opinie arata, in general, ca Kilicdaroglu, in varsta de 74 de ani, are un avantaj si este chiar posibil sa castige, poate chiar din primul tur, dupa o campanie incluziva in care a promis solutii la criza costului vietii, principalul factor care a erodat popularitatea presedintelui in ultimii ani.
Kilicdaroglu a promis o revenire la politicile economice corecte si la sistemul parlamentar de guvernare, precum si la independenta sistemului judiciar despre care criticii spun ca Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenta. De asemenea, Kilicdaroglu propune relatii ceva mai calde cu Occidentul.
Planul de redresare al opozitiei vizeaza reducerea inflatiei, care a atins 85% anul trecut, chiar daca se asteapta sa aduca turbulente in continuare pe piata financiara si, eventual, sa provoace o ultima cadere dintr-o serie de prabusiri ale monedei nationale.
"Stiu ca oamenii se lupta ca sa se descurce. Cunosc costul vietii si lipsa de speranta a tinerilor", a declarat Kilicdaroglu la un miting electoral. "A venit timpul pentru schimbare. Este nevoie de un nou spirit si de o noua intelegere", spune principalul contracandidat al lui Erdogan.
OMUL POTRIVIT LA MOMENTUL POTRIVIT
Criticii spun ca Kilicdaroglu - dispretuit de Erdogan dupa ce a suferit infrangeri electorale repetate in calitate de presedinte al Partidului Republican al Poporului (CHP) - nu are puterea adversarului sau de a mobiliza publicul si nu reuseste sa ofere o viziune clara pentru o era post-Erdogan.
El incearca sa se bazeze pe triumful opozitiei din 2019, cand CHP a invins Partidul AK al lui Erdogan la Istanbul si in alte orase mari, in alegerile locale, datorita sprijinului din partea alegatorilor din alte partide de opozitie.
Chiar daca va invinge, Kilicdaroglu se confrunta cu provocari pentru a mentine unita o alianta de opozitie care include nationalisti, islamisti, laici si liberali. Alegerea sa drept candidat a venit dupa o disputa de 72 de ore in care lidera celui de-al doilea partid ca marime, Meral Aksener de la IYI, s-a dat la o parte in cele din urma.
Kilicdaroglu "prezinta o imagine total opusa fata de Erdogan, care este o figura polarizanta si un luptator care isi consolideaza baza de alegatori", spune Birol Baskan, autor si analist politic stabilit in Turcia. "Kilicdaroglu pare in mai mare masura un barbat de stat, incercand sa unifice si sa ajunga la cei care nu voteaza pentru ei. Aceasta este magia lui si este foarte greu de facut in Turcia", explica analistul. "Nu sunt sigur ca va castiga, dar el, Kilicdaroglu, este omul potrivit la momentul potrivit", considera Baskan.
Sondajele de opinie sugereaza un scrutin prezidential si parlamentar strans, care va decide nu doar cine conduce Turcia, ci si ce rol poate juca pentru a atenua conflictul din Ucraina si Orientul Mijlociu.
Multi se intreaba daca Kilicdaroglu il poate invinge pe Erdogan, cel mai longeviv lider al tarii, a carui carisma de campanie a contribuit la obtinerea a peste o duzina de victorii electorale. Dar analistii spun ca Erdogan este mai aproape ca niciodata de infrangere, in ciuda acapararii presei, a instantelor si a cheltuielilor publice record ale guvernului pentru ajutor social inainte de vot.
VINDECAREA VECHILOR RANI
Inainte de a intra in politica, Kilicdaroglu a lucrat in Ministerul de Finante si apoi a prezidat Institutia de Asigurari Sociale a Turciei in cea mai mare parte a anilor 1990. In discursuri, Erdogan denigreaza frecvent performantele sale in aceste roluri.
Fost economist, Kilicdaroglu a devenit deputat in 2002, cand AKP-ul lui Erdogan a ajuns pentru prima data la putere. Kilicdaroglu reprezenta CHP, partidul de centru-stanga infiintat chiar de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, care s-a luptat sa ajunga dincolo de bazele sale laice, catre conservatori.
Kilicdaroglu a vorbit in ultimii ani despre dorinta de a vindeca vechile rani ale confruntarii cu musulmanii devotati si cu kurzii.
El s-a distins ca un luptator impotriva coruptiei din cadrul propriului partid CHP, aparand la televizor pentru a denunta dosare ce au dus la demisii de profil inalt. La un an dupa ce a pierdut candidatura la Primaria din Istanbul, Kliicdaroglu a fost ales lider al partidului, in 2010, fara a avea opozitie. La acea conventie a partidului, un cantec de campanie a rasunat intr-o sala arhiplina, descriindu-l drept un om "curat si cinstit". Purtand o camasa cu dungi si un sacou negru, Kilicdaroglu le-a spus sustinatorilor: "Venim sa protejam drepturile celor saraci, ale celor oprimati, ale muncitorilor si ale celor care trudesc".
Alegerea sa a alimentat sperantele partidului pentru un nou inceput, dar de atunci sprijinul pentru CHP nu a reusit sa depaseasca 25% din electorat. Partidul AK al lui Erdogan a obtinut 43% la ultimele alegeri parlamentare din 2018.
Cu toate acestea, unii considera ca Kilicdaroglu a reformat in liniste partidul si a inlaturat "kemalistii" care imbratisau o versiune rigida a ideilor lui Ataturk. In acelasi timp, el a promovat membri considerati mai apropiati de valorile social-democrate europene.
Criticii spun ca nu a reusit sa aduca flexibilitate unui CHP static, dar, in cele din urma, s-a impus drept candidat la presedintie in fata altora, desi acestia obtinusera rezultate mai bune in confruntarile directe cu Erdogan.
GHANDI KEMAL
Nascut in provincia estica Tunceli, Kilicdaroglu este un Alevi, un grup minoritar care urmeaza o credinta ce se inspira din traditiile musulmane siite, sufite si populare anatoliene. Luna trecuta, el a recunoscut in mod deschis acest lucru pe retelele sociale, incercand sa atenueze orice atac politic, avand in vedere ca alevii, prin credinta lor, intra in contradictie cu majoritatea musulmana sunnita a tarii.
Poreclit de presa turca "Gandhi Kemal" din cauza unei asemanari aparente cu liderul indian, el a captat atentia publicului in 2017, cand a lansat "Marsul pentru justitie", intins pe 450 km, de la Ankara la Istanbul, in urma arestarii unui deputat CHP.
In campania electorala, in orasul Van, cu populatie majoritar kurda, mii de oameni s-au adunat pentru Kilicdaroglu, care a primit sprijinul marelui Partid Democrat al Poporului, prokurd, chiar daca acesta nu face parte din principala alianta a opozitiei.
"N-am fost la alegerile din 2018, dar de data aceasta voi vota pentru Kemal Kilicdaroglu. Ascensiunea islamistilor radicali ma motiveaza", a declarat Faruk Yasar, in varsta de 27 de ani, un tehnician kurd din provincia sud-estica Batman.
ATITUDINEA FATA DE RUSIA
Kemal Kilicdaroglu a declarat vineri ca partidul sau are dovezi concrete despre implicare Rusiei in difuzarea de continut online "deep fake" inaintea alegerilor prezidentiale de duminica. Intr-un interviu acordat Reuters, el a spus ca este inacceptabil ca Rusia sa intervina in afacerile interne ale Turciei, dar a adaugat ca, daca va deveni presedinte, va mentine bunele relatii ale Ankarei cu Moscova.
Turcia, membra NATO, depinde in mare masura de importurile de energie, iar Rusia este cel mai mare furnizor al sau. Saptamana aceasta, doua surse au declarat pentru Reuters ca Ankara a amanat pana in 2024 plata catre Rusia a unei facturi de 600 de milioane de dolari pentru gaze naturale, ceea ce subliniaza amploarea relatiilor - consolidate sub Erdogan - cu presedintele rus Vladimir Putin.
Intrebat de ce a scris, joi, pe Twitter ca Rusia este responsabila pentru continutul online fals - o miscare indrazneata din partea lui Kilicdaroglu -, liderul opozitiei a raspuns: "Daca nu as fi avut (dovezi concrete), nu as fi scris pe Twitter".
Partidul sau nu a contactat Ambasada Rusiei pe aceasta tema, iar el nu a dat detalii despre ce continut online este vorba.
"Consideram ca este inacceptabil ca o alta tara sa intervina in procesul electoral din Turcia in favoarea unui partid politic. Am vrut ca intreaga lume sa fie constienta de acest lucru, de aceea am facut acest apel in mod deschis printr-un tweet", a declarat Kilicdaroglu in interviu.
Un candidat prezidential din partea unui partid mai mic, Muharrem Ince - fost rival al lui Kilicdaroglu in cadrul partidului CHP - s-a retras joi din cursa electorala, invocand un fals realizat online care i-a adus prejudicii de imagine. Si el a dat putine detalii.
Rusia a mai fost acuzata in trecut de ingerinta in alegerile straine, inclusiv in Statele Unite, lucru pe care Moscova il neaga.
Kremlinul a negat amestecul in alegerile din Turcia. Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca persoanele care i-au transmis astfel de acuzatii lui Kilicdaroglu sunt mincinoase si ca Rusia pretuieste enorm legaturile sale cu Turcia.
Fost functionar public, in varsta de 74 de ani, Kilicdaroglu a confirmat in interviul pentru Reuters ca Turcia, care are legaturi comerciale, economice si turistice stranse cu Rusia, va urmari un echilibru fin in relatiile cu Moscova. "Nu dorim sa ne rupem relatiile de prietenie, dar nu vom permite interferente in problemele noastre interne", a declarat el.
ATITUDINEA FATA DE UCRAINA
Kilicdaroglu a mai spus ca va face presiuni pentru o alta initiativa de pace intre Rusia si Ucraina, dupa o incercare esuata a lui Erdogan in 2022. Cu toate acestea, a adaugat el, "ar trebui sa spunem clar ca nu consideram ca este corect ca o tara sa ocupe o alta tara".
Turcia face un exercitiu de echilibru diplomatic de cand Rusia a invadat Ucraina. Ankara se opune sanctiunilor occidentale impotriva Rusiei si are legaturi stranse atat cu Moscova, cat si cu Kievul, vecinii sai de la Marea Neagra. Turcia a trimis drone militare pentru a ajuta Ucraina.
Intrebat daca va sustine extinderea NATO daca va fi ales presedinte, el a raspuns: "Bineinteles", fara sa detalieze. "Ne vom mentine relatiile cu NATO in acelasi cadru ca si in trecut", a adaugat Kilicdaroglu, in conditiile in care Suedia inca asteapta ratificarea candidaturii la NATO din partea Ankarei.
Turcia, spune Kilicdaroglu, va urmari o politica externa orientata spre pace, care sa acorde prioritate interesului sau national si sa actioneze in conformitate cu lumea moderna.
CUM REACTIONEAZA PIETELE
Kilicdaroglu sustine ca aprecierea inregistrata joi pe bursa de activele turcesti indica faptul ca pietele cred ca alianta sa de opozitie va castiga scrutinul de duminica. Joi, principalul indice bursier al Turciei a inchis cu aproape 7,9% mai sus, in timp ce swapurile pe riscul de credit au scazut.
Alegerile pun fata in fata viziunea lui Erdogan privind o economie puternic gestionata, care a inregistrat o inflatie galopanta si o lira in cadere libera, si promisiunea lui Kilicdaroglu de a reveni la o politica economica de piata libera. "Vedem deja ca exista o usurare in interiorul si in afara tarii, deoarece a devenit clar ca voi fi ales presedinte", a declarat Kilicdaroglu, adaugand ca pietele au incredere ca alianta sa va guverna prin politici rationale.
"Acest lucru da o mare incredere cercurilor financiare interne si externe. (Miscarile pietei de joi) au fost primii pasi ai acestei increderi. De asemenea, costurile de imprumut ale Turciei vor scadea", sustine Kilicdaroglu.
"Trebuie sa numim in fruntea bancii centrale pe cineva in care cercurile financiare au incredere. Acesta este primul lucru pe care il vor vedea investitorii straini. In plus, vom asigura independenta bancii centrale" - promite contracandidatul lui Erdogan.