Duminica au loc alegeri parlamentare in Ungaria. Este primul scrutin legislativ din ultimii 12 ani in care premierul maghiar Viktor Orban nu este sigur de victorie. In fata unei opozitii unite impotriva sa, cel mai longeviv prim-ministru din Europa incearca sa se mentina la putere, profitand chiar de razboiul din Ucraina pentru asta. Rezultatul alegerilor este de mare importanta nu doar pentru Ungaria, ci si pentru Uniunea Europeana, pentru ca liderul guvernului de la Budapesta a fost primul sef de guvern al unei tari membre a UE care a actionat sistematic impotriva statului de drept si democratiei, provocand nenumarate dezbateri si crize ani in sir in blocul comunitar. Confirmarea lui Orban in functie sau alungarea sa de la putere prin vot reprezinta si o chestiune ce tine de viitorul unei doctrine iliberale, de felul celei promovate de premierul ungar, in UE. Orban spune ca maghiarii au de ales intre razboi si pace, in timp ce opozitia spune ca maghiarii au de ales intre Orban si Europa.
Sondajele au prevazut in ultimele saptamani cea mai stransa cursa electorala 2010 incoace. Ca sa se mentina la putere si sa-si sustina oferta pentru al patrulea mandat consecutiv, premierul maghiar Viktor Orban a acordat reduceri de impozite, reduceri de taxe, pensii si majorari salariale in valoare de 1,8 trilioane de forinti.
Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico Europe, partidul Fidesz, condus de premierul Ungariei, Viktor Orban, conduce cu o majoritate restransa, de doar 50% in fata candidatului unic al Opozitiei Unite, Peter Marki-Zay, care este cotat cu 44% din sufragii.
Cu o saptamana inainte de alegeri, un sondaj de opinie national intrat in posesia portalului www.telex.hu si realizat de Zavecz Research arata ca avansul coalitiei de guvernare era de doar 2%. Procentul celor care vor o schimbare de guvern era de 42% acum sapte zile, in timp ce numarul celor care doresc ramanerea guvernului Orban la putere era de 44%.
Votantii afiliati unui partid s-au aliniat in spatele acestora in privinta optiunilor lor. In randul celor neafiliati, procentul celor care doresc schimbarea de guvern era cu o saptamana inainte de alegeri egal cu cel al celor care doresc ramanerea executivului: 26% – 26%.
Sondajul facut de Zavecz Research arata ca 64% din votanti au decis cu cine voteaza, iar opinia cu privire la schimbarea de guvern prefigureaza votul indecisilor. Procentul acestei categorii este de 28%.
Potrivit Bloomberg, in Parlamentul de la Budapesta, care are 199 de mandate, diferenta de 10 puncte s-ar putea traduce in 128 de mandate pentru Fidesz – mai putine decat cele 133 necesare pentru o supermajoritate legislativa, dar cu mult peste cele 100 de locuri minime pentru a forma un guvern.
Tot Bloomberg scrie ca alianta de opozitie formata din partide de stanga, liberale si fosta extrema-dreapta ar putea obtine 71 de locuri in viitoarea configuratie a legislativului de la Budapesta. Doua partide mai mici sunt si ele aproape de a depasi pragul necesar pentru a intra in parlament.
Profilele celor doi candidati
Peter Marki-Zay, 49 de ani:
Candidatul opozitiei formata din sase partide, primar al orasului central Hodmezovasarhely din 2018
Sustine introducerea euro si aderarea la Parchetul European
Practicant catolic care sustine drepturile LGBTQ+
„Orban inca nu poate decide cum sa pastreze o distanta egala fata de ucigasii si victimele din Ucraina”, este una din pricipalele sale remarci din ultimele saptamani, adunata de BBC News.
Viktor Orban, 58 de ani:
Un activist aprig anti-sovietic ca student
Prima perioada ca prim-ministru 1998-2002. A revenit la putere in 2010 si s-a mentinut acolo si la alegerile din 2014 si 2018
Conduce un guvern conservator, nationalist, predicand „democratia iliberala”
„Politica maghiara nu este nici prietenoasa cu Ucraina, nici cu Rusia. Este prietenoasa cu Ungaria”, este una din pricipalele sale remarci din ultimele saptamani, adunata de BBC News.